Comentariul pasajului
Versetul 163
Textul arab și traducerea din volum
وَإِلَـٰهُكُمْ إِلَـٰهٌ وَٰحِدٌ ۖ لَّآ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَ ٱلرَّحْمَـٰنُ ٱلرَّحِيمُ ﴿١٦٣﴾
163. Dumnezeul vostru este un singur Dumnezeu. Nu exista alta divinitate vrednica de adorare in afara Lui, Cel Milostiv, Induratorul.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah Preainaltul, Cel mai sincer dintre cei care vorbesc, vesteste ca El este „un singur Dumnezeu”, adica Unul, fara egal, unic in Esenta, Numele, Atributele si Faptele Sale. El nu are niciun asociat in Esenta Sa, nici pe cineva deopotriva cu El, nici egal, nici pe cineva asemenea Lui si nici pereche, iar in afara Lui nu exista alt creator ori carmuitor. De vreme ce El este astfel, numai El merita sa fie socotit Dumnezeu si sa fie adorat prin toate felurile adorarii, fara ca vreo faptura sa-I fie asociata.
Aceasta deoarece El este „Cel Milostiv, Induratorul”, Cel care se caracterizeaza prin indurarea mareata, cu care indurarea nimanui nu se poate asemana. Ea a cuprins toate lucrurile si s-a intins asupra fiecarei fiinte vii. Prin indurarea Sa au venit la existenta fapturile; prin indurarea Sa au dobandit feluritele lor desavarsiri; prin indurarea Sa a fost indepartata de la ele orice nenorocire; prin indurarea Sa li S-a facut cunoscut robilor prin Atributele si binefacerile Sale si le-a lamurit tot ceea ce le este necesar pentru binele religiei si al vietii lor lumesti, trimitand Mesagerii si pogorand Cartile.
Cand se cunoaste ca orice binefacere a robilor vine de la Allah si ca nicio faptura nu poate fi de folos alteia prin ea insasi, se cunoaste ca Allah este singurul care merita toate felurile adorarii si ca numai Lui trebuie sa-I fie inchinate iubirea, teama, nadejdea, preamarirea, increderea si celelalte acte de ascultare.
Una dintre cele mai mari nedreptati si dintre cele mai urate fapte este ca omul sa se intoarca de la adorarea Lui spre adorarea robilor, sa asocieze fapturi din tarana cu Domnul domnilor ori sa adore o faptura carmuita, neputincioasa in toate privintele, alaturi de Creatorul care carmuieste, Atotputernicul, Cel Tare, care a supus toate lucrurile si Caruia toate lucrurile I se supun.
Acest verset afirma unicitatea Creatorului si dreptul Sau exclusiv la adorare si le statorniceste aratand ca nicio faptura nu are parte de acestea. El arata si temelia dovezii pentru aceasta: afirmarea indurarii Sale, printre urmarile careia se numara existenta tuturor binefacerilor si indepartarea tuturor nenorocirilor. Aceasta este o dovada generala a unicitatii Sale. Apoi Allah a mentionat dovezile amanuntite si a spus: