Al-Kahf · 18:29–31

Versetele 29 la 31

Spune-le oamenilor, o, Muhammad: „Adevarul este de la Domnul vostru.” Calauzirea s-a deosebit de ratacire, iar insusirile celor fericiti s-au deosebit de insusirile celor nefericiti prin ceea ce Allah a lamurit prin limba Trimisului Sau. Dupa ce adevarul a devenit limpede si nu a mai ramas indoiala ori incurcatura, „cine voieste sa creada, iar cine voieste sa nu creada”. Omului nu-i mai ramane decat sa urmeze una dintre cele doua cai, potrivit ajutorului pe care Allah i-l daruieste sau de care il lipseste. Allah i-a daruit omului o vointa prin care poate sa creada ori sa nu creada si sa aleaga binele ori raul. Cel care crede a fost calauzit spre calea dreapta, iar impotriva celui care nu crede s-a statornicit dovada. Nimeni nu este silit sa creada: „Nu este silire in religie. Calea cea dreapta s-a deosebit limpede de ratacire.” [al-Baqarah, 2:256]

Cuvintele „cine voieste sa creada, iar cine voieste sa nu creada” nu ingaduie ambele alegeri; ele sunt o amenintare pentru cel care alege necredinta dupa lamurirea deplina a lucrurilor. Tot astfel, ele nu inseamna ca lupta impotriva necredinciosilor a fost parasita. Apoi Allah pomeneste soarta celor doua grupuri.

„Pentru cei nedrepti”, prin necredinta, pacatele si razvratirea lor, „am pregatit un Foc ale carui ziduri ii vor inconjura”. Zidul lui ii cuprinde fara sa le lase iesire ori scapare, iar Focul aprins ii arde. „Daca vor cere ajutor”, cerand bautura care sa le potoleasca setea cumplita, „li se va da o apa asemenea metalului topit”, adica asemenea plumbului topit ori drojdiei de ulei, din pricina fierbintelii sale, „care le va frige fetele”. Cum va fi atunci cu maruntaiele si pantecele lor? Allah spune: „Peste capetele lor se va turna apa clocotita, prin care se va topi ceea ce se afla in pantecele lor, precum si pieile. Pentru ei vor fi maiuri de fier.” [al-Hajj, 22:19-21]

„Ce bautura cumplita!” Ei vor sa-si potoleasca setea si sa indeparteze o parte din pedeapsa, insa ea le sporeste setea si chinul. „Si ce rau loc de odihna!” Focul nu este un loc in care se poate afla odihna, ci o pedeapsa grea si aspra, care nu va fi usurata nici macar pentru un ceas. Acolo isi pierd orice speranta, deznadajduiesc de tot binele, iar Cel Indurator ii lasa in pedeapsa lor asa cum ei L-au uitat.

Apoi Allah pomeneste celalalt grup: „Cat despre cei care cred si savarsesc fapte drepte”, cei care au unit credinta in Allah, ingerii Sai, Cartile Sale, Trimisii Sai, Ziua de Apoi si hotararea divina, buna ori rea, cu faptele drepte obligatorii si recomandate, „Noi nu lasam sa se piarda rasplata celui care face bine”. Facerea de bine inseamna ca robul savarseste fapta pentru Fata lui Allah si urmeaza in ea Legea Sa. Allah nu pierde nimic dintr-o asemenea fapta, ci o pastreaza pentru savarsitorul ei si il rasplateste deplin potrivit faptei sale, prin Harul si Bunatatea Lui.

El descrie rasplata lor: „Acestia vor avea Gradinile Edenului, pe sub care curg rauri. Vor fi impodobiti acolo cu bratari de aur si vor purta vesminte verzi din matase subtire si brocart, rezemandu-se pe divane.” Cei descrisi prin credinta si fapte drepte vor avea gradini inalte, pline de copaci, care ii adapostesc la umbra lor. Rauri multe curg pe sub acei copaci frumosi si pe sub locuintele inalte. Podoaba lor va fi din aur, iar vesmintele lor din matase verde: sundus, adica brocart gros, si istabraq, adica matase subtire. ¹³Se vor rezema pe divane impodobite cu acoperaminte frumoase; un divan nu poarta numele arikah decat daca este impodobit astfel. Rezemarea arata odihna deplina si lipsa oboselii. Slujitorii le vor aduce tot ceea ce doresc, iar pentru desavarsirea binecuvantarii vor ramane acolo pentru totdeauna.

Acest salas maret este „o rasplata minunata” pentru cei care au lucrat si „un frumos loc de odihna”, unde se vor bucura de tot ceea ce sufletele poftesc si ochii gasesc placut: veselie, bucurie, placere neintrerupta si binecuvantare. Cel cu cel mai mic rang dintre ei va umbla prin stapanirea, palatele si gradinile cu care Allah l-a daruit vreme de doua mii de ani, fara sa creada ca deasupra celor vazute ar exista o desfatare mai mare. Va primi tot ceea ce si-a dorit si i se va adauga ceea ce nu i-a trecut vreodata prin minte. Binecuvantarile lor vor fi vesnice si vor creste neincetat in frumusete si bunatate. Il rugam pe Allah Cel Generos sa nu ne lipseasca, din cauza neajunsurilor si pacatelor noastre, de ceea ce se afla la El dintre aceste binecuvantari.

Acest verset si cele asemanatoare arata ca podoabele sunt pentru barbati si femei deopotriva, asa cum este consemnat in relatarile autentice, deoarece cuvintele „vor fi impodobiti” sunt generale. Tot asa este si matasea si celelalte lucruri asemanatoare.