An-Nahl · 16:72–76

Versetele 72 la 76

Allah ne vorbeste aici despre marile Binecuvantari pe care le daruieste robilor Sai. El le-a facut sotii pentru ca ei sa gaseasca liniste la ele si le-a daruit, prin sotiile lor, copii si nepoti, de care se bucura, care ii ajuta, le implinesc trebuintele si le sunt de folos in multe chipuri. Le-a daruit de asemenea o hrana buna si curata, din toate felurile de mancare si bautura, precum si alte Binecuvantari vazute, mai multe decat ar putea numara vreodata.

„Oare vor crede ei in fals si vor tagadui Binecuvantarea lui Allah?”, adica vor crede in lucruri false care inainte nu existau, apoi Allah le-a creat, si care nu pot face ori crea nimic, nu pot darui hrana si nu stapanesc nimic? Sensul este general si cuprinde tot ceea ce este adorat in afara de Allah: toate acestea sunt false. Cum pot politeistii sa le ia drept obiecte ale adorarii in afara de Allah?

Ei tagaduiesc Binecuvantarile lui Allah, le neaga si le folosesc pentru a nu-I da ascultare si pentru a nu crede in El. Poate fi aceasta altceva decat cea mai rea nedreptate, ticalosie si nechibzuinta?

„Ei adora in afara de Allah lucruri care nu stapanesc pentru ei nicio hrana din ceruri si de pe pamant si care nu au nicio putere.” Allah arata aici nestiinta si nedreptatea politeistilor. Ei adora, in afara de El, divinitati pe care le socotesc partasi ai lui Allah, desi acestea nu pot darui nicio hrana din ceruri ori de pe pamant. Nu coboara ploaia sau hrana, nu fac sa creasca plante din pamant, nu au nicio stapanire asupra cerurilor si a pamantului si nici nu ar putea face vreunul dintre aceste lucruri, chiar daca ar voi. Cineva care nu stapaneste un lucru poate totusi sa aiba forta si capacitatea de a-i ajuta pe cei aflati in legatura cu el; aceste divinitati insa nici nu stapanesc, nici nu au putere.

Aceasta este descrierea divinitatilor lor. Cum pot sa le socoteasca egale cu Allah ori sa le asemene cu Cel caruia Ii apartine Stapanirea cerurilor si a pamantului si Caruia Ii apartin intreaga Stapanire, toata Lauda si toata Puterea? De aceea Allah spune: „Nu-I dati asadar lui Allah asemanari”, facand egalitate intre El si fapturile Sale. „Cu adevarat, Allah stie, iar voi nu stiti.” Nu trebuie asadar sa vorbim despre El fara stiinta, ci trebuie sa ascultam pildele pe care El le da.

Allah da doua pilde despre El si despre cei adorati in afara Lui. Prima este pilda unui rob care nu se stapaneste nici macar pe el insusi si nu are nicio avere lumeasca, si a unui om liber si bogat, caruia Allah i-a daruit o hrana buna din toate felurile de avere. Acesta este darnic si ii place sa le daruiasca altora, asa ca cheltuieste pe ascuns si pe fata. Pot fi cei doi egali? Nu, nu sunt egali, cu toate ca amandoi sunt fapturi si nu este imposibil ca doua fapturi sa fie socotite egale.

Daca ei nu sunt egali, cum ar putea un rob creat, care nu are stapanire, putere ori capacitate si care este lipsit si dependent in toate privintele, sa fie egal cu Domnul, Creatorul si Stapanul tuturor lumilor, Cel Capabil de toate? De aceea Allah Se lauda pe Sine, iar toate felurile de lauda Ii apartin numai Lui: „Toata lauda I se cuvine lui Allah.”

Este ca si cum s-ar spune: daca lucrurile stau astfel, de ce politeistii le-au facut pe divinitatile lor egale cu Allah? El raspunde: „Insa cei mai multi dintre ei nu stiu.” Daca ar fi avut stiinta adevarata, nu ar fi indraznit sa savarseasca aceasta fapta cumplita a politeismului.

A doua pilda este cea a „doi barbati: unul dintre ei este mut”, nu aude si nu vorbeste, „nu are putere asupra niciunui lucru”, mic ori mare, „si este o povara pentru stapanul sau”. Stapanul lui il slujeste, iar el nu poate sa-i fie de folos stapanului sau si nici sa se ajute pe sine; este lipsit in toate privintele.

Este el egal cu acela care porunceste dreptatea si urmeaza Calea dreapta, ale carui cuvinte sunt drepte si ale carui fapte sunt bune? Dupa cum cei doi nu sunt egali, tot astfel cel adorat in afara de Allah, care nu se poate ingriji de sine in niciun chip si care, daca Allah nu l-ar ingriji, nu ar putea face nimic pentru sine, nu poate fi un egal si un rival al Celui care rosteste numai adevarul si face numai ceea ce este vrednic de lauda.