Comentariul pasajului
Versetul 35
Textul arab și traducerea din volum
وَقَالَ ٱلَّذِينَ أَشْرَكُوا۟ لَوْ شَآءَ ٱللَّهُ مَا عَبَدْنَا مِن دُونِهِۦ مِن شَىْءٍ نَّحْنُ وَلَآ ءَابَآؤُنَا وَلَا حَرَّمْنَا مِن دُونِهِۦ مِن شَىْءٍ ۚ كَذَٰلِكَ فَعَلَ ٱلَّذِينَ مِن قَبْلِهِمْ ۚ فَهَلْ عَلَى ٱلرُّسُلِ إِلَّا ٱلْبَلَـٰغُ ٱلْمُبِينُ ﴿٣٥﴾
35. Cei care Ii fac partasi lui Allah spun: „Daca Allah ar fi voit, noi nu am fi adorat nimic in afara de El, nici noi si nici parintii nostri, si nu am fi oprit nimic fara Porunca Sa.” La fel au facut si cei de dinaintea lor. Oare le revine trimisilor altceva decat vestirea limpede?
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Politeistii au incercat sa-si indreptateasca politeismul prin Vointa lui Allah. Ei spuneau ca, daca Allah nu ar fi voit, nu I-ar fi asezat partasi si nu ar fi declarat oprite fara Porunca Sa unele dintre animalele pe care El le ingaduise, precum bahirah, wasilah, ham si altele asemenea.
Acesta era un argument fals. Daca ar fi fost adevarat, Allah nu i-ar fi pedepsit pe cei de dinaintea lor atunci cand I-au asezat partasi si nu i-ar fi lovit cu cea mai aspra pedeapsa. Daca I-ar fi placut fapta lor, nu i-ar fi pedepsit. Scopul lor nu era decat sa respinga ceea ce adusesera trimisii.
Ei stiau foarte bine ca nu aveau inaintea lui Allah nicio indreptatire. Allah le daduse porunci si interdictii, le inlesnise sa faca ceea ce le poruncise si le daruise puterea si vointa din care izvorasc faptele lor. A invoca Vointa si Hotararea dumnezeiasca drept scuza era, asadar, un fals vadit.
Fiecare om stie prin simturile si judecata sa fireasca faptul ca poate face ceea ce voieste, fara ca nimeni sa-l impiedice. Ei au unit astfel necredinta in Allah si in trimisii Sai cu respingerea unei concluzii pe care o confirma ratiunea si simturile.
„Oare le revine trimisilor altceva decat vestirea limpede?”, vestirea care ajunge la inima si nu mai lasa nimanui nicio scuza inaintea lui Allah. Daca trimisii le-au transmis Poruncile si interdictiile Domnului lor, iar ei au folosit Hotararea dumnezeiasca drept scuza ca sa nu raspunda chemarii, atunci trimisii nu au putere asupra acestui lucru; socoteala lor este la Allah.