An-Nahl · 16:17–23

Versetele 17 la 23

Dupa ce a pomenit marile lucruri pe care le-a creat si Binecuvantarile uriase pe care le-a daruit, Allah arata ca nimeni nu-I seamana, iar El nu are egal ori rival. „Oare Cel care creeaza” toate aceste lucruri si face tot ceea ce voieste „este asemenea celui care nu creeaza” nimic, fie mic, fie mare? „Nu luati voi aminte?” Nu recunoasteti ca numai Cel care poate crea merita intreaga adorare? Asa cum El este Unic in creatie si carmuire, tot astfel este Unic in Dumnezeirea Sa si numai El merita sa fie adorat.

Asa cum nu a avut niciun partas cand v-a creat pe voi si celelalte fapturi, nu-I asezati partasi sau rivali in adorare, ci faceti ca adorarea voastra sa fie curata numai pentru El.

„Daca ati numara Binecuvantarile lui Allah, nu le-ati putea socoti”, cu atat mai putin ati putea sa multumiti cum se cuvine pentru ele. Binecuvantarile Sale asupra robilor, cele vazute si cele ascunse, sunt la fel de numeroase ca rasuflarile si clipele lor. Aici intra toate Binecuvantarile pe care oamenii le cunosc si cele pe care nu le cunosc, precum si nenorocirile pe care El le indeparteaza de la ei. Ele sunt mai multe decat pot fi socotite.

„Cu adevarat, Allah este Atoateiertator, Indurator.” El este multumit cu putina voastra multumire, desi Binecuvantarile Sale sunt atat de multe. Dupa cum Mila Sa este vasta, Darnicia Sa ii cuprinde pe toti, iar Iertarea Sa le este oferita tuturor, tot astfel Stiinta Sa ii cuprinde pe toti.

„Allah stie ceea ce ascundeti si ceea ce dezvaluiti”, spre deosebire de aceia adorati in afara Lui. Acestia „nu creeaza nimic”, fie mic, fie mare, „ci ei insisi sunt creati”. Cum ar putea crea cand ei insisi au nevoie sa fie creati de Allah?

Pe langa aceasta, ei nu au niciun Atribut desavarsit, nici stiinta si nici altceva. „Ei sunt morti, fara viata”: nu aud, nu vad si nu inteleg nimic. Se cuvine oare ca asemenea lucruri sa fie luate drept divinitati alaturi de Domnul lumilor? Cat de lipsite de intelepciune sunt mintile politeistilor si cat de ratacite si stricate sunt judecatile lor!

Ei socotesc egali pe acela care este lipsit din toate punctele de vedere, nu are niciun atribut desavarsit si nu poate face nimic si pe Cel desavarsit in toate privintele, Caruia Ii apartin toate Atributele desavarsirii in chipul cel mai mare si deplin. El are Stiinta care cuprinde totul, Puterea nemarginita si Mila vasta care umple intregul univers. Lui I se cuvin toata lauda si toata Slava, caci El are Forta si Maretia pe care niciuna dintre fapturile Sale nu le poate cuprinde.

„Dumnezeul vostru este un Dumnezeu Unic.” El este Allah, Unicul, Cel de care depind toate fapturile, Care nu naste si nu este nascut si Caruia nimeni nu-I este asemenea. Oamenii credintei si ai ratiunii Il cinstesc si se tem de El in inimile lor, Il iubesc foarte mult si Ii daruiesc toate actele trupesti si materiale de adorare pe care le pot face. Toate actele inimii lor sunt indreptate catre El si toate faptele trupurilor lor sunt savarsite pentru El. Ei Il lauda prin afirmarea celor mai frumoase Nume si Atribute ale Sale si a Faptelor Sale marete.

„Cat despre cei care nu cred in Viata de Apoi, inimile lor tagaduiesc” acest adevar maret pe care nu-l respinge decat cel mai nestiutor si incapatanat dintre oameni: Unicitatea lui Allah, Tawhidul. „Iar ei sunt trufasi”, adica se socotesc prea mari ca sa-L adore.

„Fara indoiala, Allah stie ceea ce ascund si ceea ce dezvaluie” dintre faptele rele. „Cu adevarat, El nu-i iubeste pe cei trufasi”, ci ii uraste cu cea mai mare ura si ii va rasplati dupa faptele lor: „Cei care se trufesc fata de adorarea Mea vor intra in Iad umiliti.” [Ghafir, 40:60]