Comentariul pasajului
Versetul 125
Textul arab și traducerea din volum
ٱدْعُ إِلَىٰ سَبِيلِ رَبِّكَ بِٱلْحِكْمَةِ وَٱلْمَوْعِظَةِ ٱلْحَسَنَةِ ۖ وَجَـٰدِلْهُم بِٱلَّتِى هِىَ أَحْسَنُ ۚ إِنَّ رَبَّكَ هُوَ أَعْلَمُ بِمَن ضَلَّ عَن سَبِيلِهِۦ ۖ وَهُوَ أَعْلَمُ بِٱلْمُهْتَدِينَ ﴿١٢٥﴾
125. Cheama la Calea Domnului tau cu intelepciune si povata frumoasa si discuta cu ei in chipul cel mai bun. Cu adevarat, Domnul tau il cunoaste cel mai bine pe cel care s-a ratacit de la Calea Sa si ii cunoaste cel mai bine pe cei calauziti.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Chemarea ta catre toti oamenii, musulmani si necredinciosi, la Calea cea Dreapta a Domnului tau - care cuprinde stiinta folositoare si fapta dreapta - sa fie „cu intelepciune”: fiecaruia sa i se vorbeasca potrivit starii lui, puterii sale de intelegere si masurii in care primeste si se supune.
Chemarea la Islam trebuie sa fie intemeiata pe stiinta, nu pe nestiinta. Ea incepe cu lucrurile cele mai importante, apoi cu cele care le urmeaza ca importanta, cu lucrurile care sunt mai limpezi mintii, mai usor de inteles si mai apropiate de primirea deplina. Chemarea se face cu bunatate si blandete.
Daca cel chemat raspunde acestei cai intemeiate pe intelepciune, acesta este lucrul dorit. Daca nu, chematorul trece la povata frumoasa: poruncirea binelui si oprirea raului insotite de indemn si avertizare. El pomeneste si numara foloasele pe care le dobandeste cel care implineste poruncile si vatamarile care il lovesc pe cel care savarseste lucrurile oprite.
El poate arata cinstea celui care urmeaza Religia lui Allah si umilinta celui care nu o urmeaza, poate descrie rasplata pe care Allah a pregatit-o in aceasta lume si in Viata de Apoi pentru cei ascultatori si pedeapsa pe care a pregatit-o in ambele lumi pentru cei neascultatori.
Daca cel chemat socoteste ca lucrul pe care il urmeaza este adevarul ori daca el cheama la falsitate, chematorul la Islam discuta cu el „in chipul cel mai bun”. Acestea sunt caile care, potrivit mintii sanatoase si textelor Revelatiei, sunt cele mai potrivite pentru a-l face sa raspunda.
Din aceasta face parte folosirea dovezii pe care el o socoteste adevarata, caci aceasta este mai aproape de atingerea scopului si impiedica disputa si schimbul de insulte, care ar nimici scopul si nu ar aduce niciun folos. Scopul este calauzirea oamenilor la adevar, nu simpla lor infrangere in disputa si altele asemenea.
„Cu adevarat, Domnul tau il cunoaste cel mai bine pe cel care s-a ratacit de la Calea Sa”: El cunoaste pricina care l-a dus la ratacire, cunoaste faptele care izvorasc din ea si il va rasplati pentru ele. „Si ii cunoaste cel mai bine pe cei calauziti”: El stie ca ei sunt potriviti pentru calauzire, asa ca i-a calauzit, apoi i-a binecuvantat si i-a ales.