Comentariul pasajului
Versetul 27
Textul arab și traducerea din volum
يُثَبِّتُ ٱللَّهُ ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ بِٱلْقَوْلِ ٱلثَّابِتِ فِى ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا وَفِى ٱلْـَٔاخِرَةِ ۖ وَيُضِلُّ ٱللَّهُ ٱلظَّـٰلِمِينَ ۚ وَيَفْعَلُ ٱللَّهُ مَا يَشَآءُ ﴿٢٧﴾
27. Allah ii statorniceste pe cei care cred prin cuvantul statornic, in viata lumeasca si in Viata de Apoi, iar Allah ii duce in ratacire pe nelegiuiti. Allah face ceea ce voieste.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah Preainaltul vesteste ca ii statorniceste pe robii Sai credinciosi, aceia care au implinit ceea ce li s-a cerut din imanul deplin al inimii, care atrage dupa sine faptele trupului si le face sa rodeasca. El ii statorniceste in viata lumeasca atunci cand apar indoielile, calauzindu-i la certitudine, si atunci cand se infatiseaza poftele, daruindu-le o vointa hotarata prin care pun ceea ce iubeste Allah inaintea dorintelor sufletului.
In Viata de Apoi, Allah ii statorniceste la moarte in Religia Islamului si le daruieste un sfarsit bun. In mormant, cand cei doi ingeri ii intreaba, El ii calauzeste spre raspunsul corect. Cand mortului i se spune: Cine este Domnul tau? Care este religia ta? Cine este profetul tau?4 — credinciosul raspunde: Allah este Domnul meu, Islamul este religia mea, iar Muhammad este Profetul meu.
„Iar Allah ii duce in ratacire pe nelegiuiti” de la ceea ce este drept in aceasta lume si in Viata de Apoi. Allah nu i-a nedreptatit, ci ei si-au nedreptatit propriile suflete.
Acest verset dovedeste incercarea, pedeapsa si binecuvantarea mormantului, asa cum au fost transmise numeroase texte de la Profet, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, care descriu incercarea, binecuvantarea si pedeapsa din mormant.
Note
Hadithul lui al-Bara' ibn 'Azib despre iesirea sa impreuna cu Profetul, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, la inmormantarea unui barbat dintre Ansar, este relatat de Imam Ahmad (4/287, 288, 295 si 296), Abu Dawud (4753) si al-Hakim (1/37). Al-Hakim l-a socotit autentic potrivit criteriilor lui al-Bukhari si Muslim, iar adh-Dhahabi a fost de acord cu el. Al-Albani le-a confirmat aprecierea in Ahkam al-Jana'iz, p. 159.
Înapoi la text