Comentariul pasajului
Versetul 14
Textul arab și traducerea din volum
لَهُۥ دَعْوَةُ ٱلْحَقِّ ۖ وَٱلَّذِينَ يَدْعُونَ مِن دُونِهِۦ لَا يَسْتَجِيبُونَ لَهُم بِشَىْءٍ إِلَّا كَبَـٰسِطِ كَفَّيْهِ إِلَى ٱلْمَآءِ لِيَبْلُغَ فَاهُ وَمَا هُوَ بِبَـٰلِغِهِۦ ۚ وَمَا دُعَآءُ ٱلْكَـٰفِرِينَ إِلَّا فِى ضَلَـٰلٍ ﴿١٤﴾
14. Numai Lui I se cuvine chemarea adevarata. Aceia pe care ei ii cheama in afara Lui nu le raspund cu nimic; ei sunt asemenea celui care isi intinde palmele spre apa, ca ea sa-i ajunga la gura, dar ea nu-i va ajunge. Chemarea necredinciosilor nu este decat ratacire.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Numai lui Allah „I se cuvine chemarea adevarata”, adica adorarea Lui Singur, fara asociat, rugaciunea sincera indreptata numai catre El si cererea numai de la El. Numai Lui trebuie sa-I fie adresata chemarea, iar teama, nadejdea, iubirea, dorinta, evlavia si intoarcerea trebuie indreptate numai spre El, fiindca Dumnezeirea Lui este adevarata, iar dumnezeirea tuturor celorlalti este falsa.
„Aceia pe care ei ii cheama in afara Lui”, dintre idoli si rivalii pe care ii socotesc asociati ai lui Allah, „nu le raspund cu nimic”. Ei nu le raspund celor care ii cheama si ii adora nici intr-un lucru mic, nici intr-unul mare, nici in privinta acestei lumi, nici in privinta Vietii de Apoi.
Ei sunt „asemenea celui care isi intinde palmele spre apa” aflata departe, la care mainile sale nu pot ajunge, „ca ea sa-i ajunga la gura”. Setea cumplita il face sa-si intinda mainile spre apa indepartata, dar „ea nu-i va ajunge”. Asa este starea necredinciosilor care cheama alte divinitati in afara lui Allah: acestea nu le vor raspunde deloc si nu le vor aduce niciun folos in clipa celei mai mari nevoi. Ei insisi sunt lipsiti, iar aceia pe care ii cheama sunt tot lipsiti; nu stapanesc nici cat greutatea unui fir de praf in ceruri ori pe pamant, nu au nicio parte la stapanirea lor, iar Allah nu are printre ei niciun ajutor.
„Chemarea necredinciosilor nu este decat ratacire”, din pricina falsitatii celor pe care ii cheama in afara lui Allah. Adorarea si rugaciunea lor sunt zadarnice, fiindca mijlocul devine zadarnic atunci cand scopul este fals. Allah este Singurul Stapan adevarat; de aceea adorarea Lui este adevarata, iar folosul ei ramane in aceasta lume si in Viata de Apoi.
Asemanarea chemarii altuia in afara lui Allah cu omul care isi intinde mainile spre apa, sperand ca apa sa-i ajunga la gura, este una dintre cele mai desavarsite pilde, fiindca un lucru cu neputinta este asemanat cu altul asemenea lui. Dupa cum acesta este cu neputinta, tot astfel este si lucrul asemanat cu el. Legarea unui lucru de o conditie imposibila este una dintre cele mai elocvente forme de negare, asa cum Allah spune: „Portile cerului nu li se vor deschide si nu vor intra in Paradis pana cand camila nu va trece prin urechea acului.” [al-A'raf, 7:40]