Comentariul pasajului
Versetele 96 la 101
Textul arab și traducerea din volum
وَلَقَدْ أَرْسَلْنَا مُوسَىٰ بِـَٔايَـٰتِنَا وَسُلْطَـٰنٍ مُّبِينٍ ﴿٩٦﴾ إِلَىٰ فِرْعَوْنَ وَمَلَإِي۟هِۦ فَٱتَّبَعُوٓا۟ أَمْرَ فِرْعَوْنَ ۖ وَمَآ أَمْرُ فِرْعَوْنَ بِرَشِيدٍ ﴿٩٧﴾ يَقْدُمُ قَوْمَهُۥ يَوْمَ ٱلْقِيَـٰمَةِ فَأَوْرَدَهُمُ ٱلنَّارَ ۖ وَبِئْسَ ٱلْوِرْدُ ٱلْمَوْرُودُ ﴿٩٨﴾ وَأُتْبِعُوا۟ فِى هَـٰذِهِۦ لَعْنَةً وَيَوْمَ ٱلْقِيَـٰمَةِ ۚ بِئْسَ ٱلرِّفْدُ ٱلْمَرْفُودُ ﴿٩٩﴾ ذَٰلِكَ مِنْ أَنۢبَآءِ ٱلْقُرَىٰ نَقُصُّهُۥ عَلَيْكَ ۖ مِنْهَا قَآئِمٌ وَحَصِيدٌ ﴿١٠٠﴾ وَمَا ظَلَمْنَـٰهُمْ وَلَـٰكِن ظَلَمُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ ۖ فَمَآ أَغْنَتْ عَنْهُمْ ءَالِهَتُهُمُ ٱلَّتِى يَدْعُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ مِن شَىْءٍ لَّمَّا جَآءَ أَمْرُ رَبِّكَ ۖ وَمَا زَادُوهُمْ غَيْرَ تَتْبِيبٍ ﴿١٠١﴾
96. L-am trimis pe Musa cu semnele Noastre si cu o dovada limpede, 97. la Fir'awn si la capeteniile sale. Ei au urmat porunca lui Fir'awn, dar porunca lui Fir'awn nu era dreapta. 98. El isi va preceda poporul in Ziua Invierii si il va duce la Foc. Ce rau este locul la care vor fi dusi! 99. In aceasta lume au fost urmariti de un blestem, iar in Ziua Invierii la fel. Ce rau este darul care le-a fost daruit! 100. Acestea sunt dintre vestile cetatilor pe care ti le istorisim; unele dintre ele sunt inca in picioare, iar altele au fost secerate. 101. Nu Noi i-am nedreptatit, ci ei s-au nedreptatit pe ei insisi. Divinitatile pe care le chemau in afara lui Allah nu le-au folosit la nimic atunci cand a venit Porunca Domnului tau; ele nu le-au sporit decat pieirea.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Preainaltul spune: „L-am trimis pe Musa”, fiul lui 'Imran, „cu semnele Noastre”, care aratau adevarul mesajului cu care venise, precum toiagul, mana si alte semne pe care Allah le-a facut sa apara prin mainile lui Musa, pacea fie asupra lui, „si cu o dovada limpede”, adica o dovada vadita, asemenea soarelui.
L-am trimis „la Fir'awn si la capeteniile sale”, adica la nobilii poporului sau, fiindca ei erau urmati, iar ceilalti mergeau dupa ei. Ei nu s-au supus semnelor pe care Musa li le-a aratat, asa cum a fost explicat mai devreme in Sura al-A'raf, ci „au urmat porunca lui Fir'awn, dar porunca lui Fir'awn nu era dreapta”. Era o porunca ratacita si stramba, care nu indemna decat la ceea ce aduce numai vatamare; de aceea nu este de mirare ca, urmandu-l, poporul sau a ajuns la pieire.
„El isi va preceda poporul in Ziua Invierii”, „si il va duce la Foc. Ce rau este locul la care vor fi dusi!” „In aceasta lume au fost urmariti de un blestem, iar in Ziua Invierii la fel”, adica blestemul lui Allah, al ingerilor si al tuturor oamenilor ii urmareste in aceasta lume si in Viata de Apoi. „Ce rau este darul care le-a fost daruit!”, adica ce rele sunt cele care s-au adunat asupra lor si i-au lovit unele dupa altele: pedeapsa lui Allah si blestemul din aceasta lume si din Viata de Apoi.
Dupa ce a pomenit istorisirile acestor natiuni cu Trimisii lor, Allah i-a spus Trimisului Sau, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa: „Acestea sunt dintre vestile cetatilor pe care ti le istorisim”, ca prin ele sa avertizezi, sa se arate adevarul mesajului tau si sa fie indemn si amintire pentru credinciosi. „Unele dintre ele sunt inca in picioare”, nu au fost nimicite, iar urmele locuintelor lor mai stau in picioare; „iar altele au fost secerate”, locuintele lor au disparut cu totul si nu a ramas nicio urma.
„Nu Noi i-am nedreptatit” prin felurile de pedeapsa pe care le-am trimis asupra lor, „ci ei s-au nedreptatit pe ei insisi” prin shirk, necredinta si incapatanare. „Divinitatile pe care le chemau in afara lui Allah nu le-au folosit la nimic atunci cand a venit Porunca Domnului tau.” Asa se intampla cu oricine cauta refugiu la altcineva in afara de Allah: acel lucru nu-i foloseste deloc atunci cand vin nenorocirile. „Ele nu le-au sporit decat pieirea”, adica pierderea si nimicirea, tocmai contrariul a ceea ce isi inchipuiau.