Comentariul pasajului
Versetele 19 la 20
Textul arab și traducerea din volum
وَمَا كَانَ ٱلنَّاسُ إِلَّآ أُمَّةً وَٰحِدَةً فَٱخْتَلَفُوا۟ ۚ وَلَوْلَا كَلِمَةٌ سَبَقَتْ مِن رَّبِّكَ لَقُضِىَ بَيْنَهُمْ فِيمَا فِيهِ يَخْتَلِفُونَ ﴿١٩﴾ وَيَقُولُونَ لَوْلَآ أُنزِلَ عَلَيْهِ ءَايَةٌ مِّن رَّبِّهِۦ ۖ فَقُلْ إِنَّمَا ٱلْغَيْبُ لِلَّهِ فَٱنتَظِرُوٓا۟ إِنِّى مَعَكُم مِّنَ ٱلْمُنتَظِرِينَ ﴿٢٠﴾
19. Oamenii nu au fost decat o singura comunitate, apoi s-au deosebit. Daca nu ar fi fost un cuvant hotarat mai inainte de Domnul tau, s-ar fi judecat intre ei in cele asupra carora se deosebesc. 20. Ei spun: „De ce nu i-a fost coborat un semn de la Domnul lui?” Spune: „Nevazutul Ii apartine numai lui Allah. Asteptati, asadar; si eu astept impreuna cu voi.”
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
„Oamenii nu au fost decat o singura comunitate”, unita in religia adevarata. Apoi s-au deosebit, iar Allah a trimis Trimisii cu vesti bune si avertizari si a coborat impreuna cu ei Cartea, ca sa judece intre oameni in cele asupra carora se deosebeau.
„Daca nu ar fi fost un cuvant hotarat mai inainte de Domnul tau”, prin care pacatosilor li s-a dat ragaz si pedeapsa pentru pacatele lor nu le-a fost grabita, „s-ar fi judecat intre ei” prin izbavirea credinciosilor si nimicirea necredinciosilor. Astfel s-ar fi facut despartirea dintre ei in cele asupra carora se deosebeau. Insa Allah a voit sa-i incerce, punandu-i pe unii la proba prin altii, pentru ca cei sinceri sa se deosebeasca de mincinosi.
Ei, mincinosii incapatanati, „spun: De ce nu i-a fost coborat un semn de la Domnul lui?” Se refereau la semnele anume pe care le cereau, precum atunci cand au spus: „De ce nu i-a fost trimis un inger, ca sa fie impreuna cu el prevenitor?” [al-Furqan 25:7] si cand au cerut un izvor, gradini, rauri, bucati de cer cazute, venirea lui Allah si a ingerilor, o casa din aur sau inaltarea la cer, insotita de o carte pe care s-o citeasca [al-Isra' 17:90-93].
„Spune” atunci cand iti cer un semn: „Nevazutul Ii apartine numai lui Allah.” El ii cuprinde pe toti oamenii prin Stiinta Sa si le randuieste treburile potrivit cunoasterii Sale despre starile lor si marii Sale Intelepciuni. Nimeni altcineva nu poate hotari randuiala, dovada, scopul ori temeiul ei. „Asteptati, asadar; si eu astept impreuna cu voi”, adica fiecare dintre noi asteapta sa vada ce soarta va avea celalalt, potrivit cu ceea ce merita. Asteptati si veti vedea cine va avea sfarsitul cel mai bun.