Ai o întrebare despre acest pasaj?

بعث علي بن أبي طالب إلى رسول الله صلى الله عليه وسلم من اليمن بذهبة في أديم مقروض لم تحصل من ترابها قال فقسمها بين أربعة نفر بين عيينة بن حصن والأقرع بن حابس وزيد الخيل والرابع إما علقمة بن علاثة وإما عامر بن الطفيل فقال رجل من أصحابه كنا نحن أحق بهذا من هؤلاء قال فبلغ ذلك النبي صلى الله عليه وسلم فقال ألا تأمنوني وأنا أمين من في السماء يأتيني خبر السماء صباحا ومساء قال فقام رجل غائر العينين مشرف الوجنتين ناشز الجبهة كث اللحية محلوق الرأس مشمر الإزار فقال يا رسول الله اتق الله فقال ويلك أو لست أحق أهل الأرض أن يتقي الله قال ثم ولى الرجل فقال خالد بن الوليد يا رسول الله ألا أضرب عنقه فقال : لا لعله أن يكون يصلي قال خالد :وكم من مصل يقول بلسانه ما ليس في قلبه فقال رسول الله صلى الله عليه وسلم إني لم أومر أن أنقب عن قلوب الناس ولا أشق بطونهم قال ثم نظر إليه وهو مقف فقال إنه يخرج من ضئضئي هذا قوم يتلون كتاب الله رطبا لا يجاوز حناجرهم يمرقون من الدين كما يمرق السهم من الرمية قال أظنه قال لئن أدركتهم لأقتلنهم قتل ثمود

ʿAlī ibn Abī Ṭālib i-a trimis Trimisului lui Allah ﷺ din Yemen o bucată de aur într-o piele tăbăcită, de pe care nu fusese îndepărtat pământul. El a împărțit-o între patru oameni: ʿUyayna ibn Ḥiṣn, al-Aqraʿ ibn Ḥābis, Zayd al-Khayl, iar al patrulea era fie ʿAlqama ibn ʿUlātha, fie ʿĀmir ibn al-Ṭufayl. Unul dintre companionii săi a spus: „Noi eram mai îndreptățiți la aceasta decât ei.” Vorba a ajuns la Profet ﷺ, care a spus: „Nu aveți încredere în mine, deși eu sunt omul de încredere al Celui din cer și primesc veste din cer dimineața și seara?” Atunci s-a ridicat un om cu ochii adânciți în orbite, pomeții ieșiți în afară, fruntea proeminentă, barba deasă, capul ras și veșmântul ridicat deasupra gleznelor. A spus: „Trimis al lui Allah, teme-te de Allah!” El a răspuns: „Vai ție! Nu sunt eu cel mai îndreptățit dintre oamenii pământului să se teamă de Allah?” Omul s-a întors și a plecat. Khālid ibn al-Walīd a spus: „Trimis al lui Allah, să nu-i tai capul?” El a răspuns: „Nu! Poate că împlinește rugăciunea.” Khālid a spus: „Câți oameni care se roagă nu spun cu limba ceea ce nu se află în inimile lor!” Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Nu mi s-a poruncit să cercetez inimile oamenilor și nici să le despic pântecele.” Apoi l-a privit pe când se îndepărta și a spus: „Din neamul acestuia vor ieși oameni care vor recita cu ușurință Cartea lui Allah, fără ca ea să treacă de gâturile lor. Vor ieși din religie așa cum săgeata străpunge vânatul.” Relatatorul a spus: „Cred că a mai spus: «Dacă i-aș apuca, i-aș ucide așa cum a fost nimicit Thamūd.»”^[4]

Abū Saʿīd al-Khudrī