Ai o întrebare despre acest pasaj?

Cât despre lucrarea pentru Viața de Apoi, ea este cea care îi folosește omului, se păstrează pentru el și îl însoțește pe rob de-a pururi. De aceea, Allah Preaînaltul a spus: „Iar în Viața de Apoi este o pedeapsă aspră și iertare de la Allah și mulțumire.” Adică, în Viața de Apoi nu poate fi decât unul dintre aceste două lucruri: fie pedeapsa aspră în Focul Gheenei, cu lanțurile, cătușele și grozăviile ei, pentru cel a cărui țintă supremă și dorința cea mai înaltă au fost lumea aceasta, astfel încât a cutezat să nu I se supună lui Allah, a tăgăduit semnele Lui și a fost nerecunoscător pentru binefacerile Sale; fie iertare de la Allah pentru faptele rele, înlăturarea pedepselor și mulțumire de la Allah, prin care cel asupra căruia El o revarsă este așezat în sălașul mulțumirii. Aceasta este pentru cel care a cunoscut lumea și s-a străduit pentru Viața de Apoi așa cum se cuvine. Toate acestea cheamă la desprinderea inimii de lumea aceasta și la dorirea Vieții de Apoi. De aceea a spus: „Iar viața lumească nu este decât o plăcere amăgitoare.” Adică ea este doar un folos de care omul se bucură, pe care îl întrebuințează și prin care își împlinește nevoile. Nu se lasă amăgiți de ea și nu-și găsesc liniștea în ea decât cei cu minți slabe, pe care amăgitorul îi înșală în privința lui Allah.