Ai o întrebare despre acest pasaj?

Aceasta este amintirea unei binefaceri pe care Allah le-a dăruit-o robilor Săi, prin care îi cheamă să-I recunoască unicitatea, să-L adore și să se întoarcă la El. El i-a binecuvântat înlesnindu-le lucrarea pământului pentru semănături și roade, din care ies hrana, mijloacele de trai și fructele de care depind nevoile lor vitale, trebuințele și folosurile lor. Ei nu le pot număra, cu atât mai puțin să mulțumească pentru ele și să le împlinească dreptul. Astfel, i-a făcut să le recunoască și a spus: „Voi îl faceți să crească sau Noi îl facem să crească?” Adică voi îl scoateți din pământ ca plantă? Voi îl faceți să sporească? Voi faceți să-i iasă spicele și roadele, până când ajunge grâne bune de secerat și fructe coapte? Sau Allah este Cel care singur face aceasta și v-o dăruiește? Tot ceea ce puteți face voi este să arați pământul, să-l despicați și să aruncați sămânța în el. Apoi nu aveți știință despre ceea ce se va întâmpla după aceea și nici puterea de a face mai mult.