Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Tafsir as-Saʿdī — Volumul 9
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Institutul Tawhid · Sura adh Dhariyat
Allah Preaînaltul spune: oare aceste vorbe, rostite de cei dintâi și de cei de pe urmă, sunt vorbe pe care și le-au lăsat unii altora ca îndemn și pe care și le-au predat unii altora, astfel încât să nu fie de mirare că s-au înțeles asupra lor? Sau „ei sunt un neam care întrece măsura”: inimile și faptele lor s-au asemănat în necredință și în răzvrătire, astfel încât s-au asemănat și vorbele izvorâte din răzvrătirea lor? Aceasta din urmă este realitatea! După cum Allah Preaînaltul spune: „Cei care nu cred spun: De ce nu ne vorbește Allah sau nu ne vine un semn? Tot astfel au spus și cei de dinaintea lor vorbe asemenea lor. Inimile lor se aseamănă” [al-Baqarah, 2:118]. Tot astfel, credincioșii, ale căror inimi se aseamănă prin supunerea față de adevăr, căutarea lui și strădania pentru el, s-au grăbit să creadă în trimișii lor, să-i preamărească, să-i respecte și să le vorbească așa cum li se cuvine.[54]
[54] Nota de text: În acest loc, originalul arab al comentariului are „Cei care nu cred spun”, iar această formulare a autorului este păstrată. Textul canonic din al-Baqarah, 2:118, are „Cei care nu știu spun”.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.