Ai o întrebare despre acest pasaj?

23. Noi l-am trimis pe Musa cu semnele Noastre și cu o dovadă limpede 24. la Faraon, Haman și Qarun, însă ei au spus: „Este un vrăjitor și un mincinos!” 25. Când el le-a adus adevărul de la Noi, ei au spus: „Omorâți-i pe fiii celor care cred împreună cu el și lăsați-le femeile în viață!” Însă uneltirea necredincioșilor nu este decât în rătăcire. 26. Faraon a spus: „Lăsați-mă să-l omor pe Musa, iar el să-L cheme pe Domnul său! Mă tem că el vă va schimba religia sau va răspândi stricăciunea pe pământ.” 27. Musa a spus: „Eu caut adăpost la Domnul meu și Domnul vostru împotriva fiecărui trufaș care nu crede în Ziua Socotelii.” 28. Un bărbat credincios din familia lui Faraon, care își ascundea credința, a spus: „Vreți să omorâți un om numai fiindcă spune: Domnul meu este Allah, deși el v-a adus dovezi limpezi de la Domnul vostru? Dacă minte, minciuna lui va fi împotriva sa; iar dacă spune adevărul, vă va lovi o parte din ceea ce vă făgăduiește. Allah nu-l călăuzește pe cel care întrece măsura și minte. 29. O, poporul meu, astăzi stăpânirea este a voastră și sunteți biruitori pe pământ. Dar cine ne va ajuta împotriva pedepsei lui Allah dacă va veni peste noi?” Faraon a spus: „Eu nu vă arăt decât ceea ce văd și nu vă călăuzesc decât spre calea cea dreaptă.” 30. Cel care credea a spus: „O, poporul meu, mă tem pentru voi de o zi asemenea zilei aliaților, 31. asemenea obiceiului poporului lui Nuh, al lui 'Ad, al lui Thamud și al celor de după ei. Allah nu voiește nicio nedreptate pentru robi. 32. O, poporul meu, mă tem pentru voi de Ziua Chemării, 33. Ziua în care vă veți întoarce fugind, fără să aveți vreun apărător împotriva lui Allah. Iar pe cel pe care Allah îl lasă să rătăcească nimeni nu-l poate călăuzi. 34. Yusuf v-a venit mai înainte cu dovezi limpezi, însă ați rămas în îndoială față de ceea ce v-a adus. Când a murit, ați spus: Allah nu va mai trimite niciun Mesager după el. Astfel îl lasă Allah să rătăcească pe cel care întrece măsura și se îndoiește, 35. pe cei care se împotrivesc semnelor lui Allah prin dispute fără să le fi venit vreo dovadă. Aceasta este foarte urâtă înaintea lui Allah și a celor care cred. Astfel pecetluiește Allah inima fiecărui trufaș și tiran.” 36. Faraon a spus: „O, Haman, zidește-mi un turn, ca să ajung la căi, 37. la căile cerurilor, și să privesc spre Dumnezeul lui Musa, căci eu îl socotesc mincinos.” Astfel i-a fost înfrumusețată lui Faraon fapta sa cea rea și a fost împiedicat de la cale. Uneltirea lui Faraon nu a fost decât spre pierzanie. 38. Cel care credea a spus: „O, poporul meu, urmați-mă și vă voi călăuzi spre calea cea dreaptă. 39. O, poporul meu, această viață lumească nu este decât o desfătare trecătoare, iar Viața de Apoi este Locuința statorniciei. 40. Cel care face o faptă rea nu va fi răsplătit decât cu una asemenea ei, iar cel care face o faptă bună, bărbat sau femeie, și este credincios, acela va intra în Paradis și va primi acolo provizii fără socoteală. 41. O, poporul meu, de ce eu vă chem la izbăvire, iar voi mă chemați la Foc? 42. Voi mă chemați să nu cred în Allah și să-I asociez ceea ce nu cunosc, iar eu vă chem la Cel Atotputernic, Mult-Iertătorul. 43. Fără îndoială, acela la care mă chemați nu este vrednic să fie invocat nici în viața lumească, nici în Viața de Apoi. Întoarcerea noastră este la Allah, iar cei care întrec măsura sunt locuitorii Focului. 44. Vă veți aminti ceea ce vă spun, iar eu îmi încredințez toate treburile lui Allah. Allah îi vede pe robi.” 45. Allah l-a păzit de relele uneltirilor lor, iar asupra familiei lui Faraon s-a abătut pedeapsa cea rea: 46. Focul la care sunt expuși dimineața și seara; iar în Ziua când va veni Ceasul se va spune: „Faceți familia lui Faraon să intre în cea mai aspră pedeapsă!”