Ai o întrebare despre acest pasaj?

Dar aceasta era cu neputință. Cum să se întoarcă, când timpul trecuse, Pedeapsa și Mânia coborâseră, onoarea și mândria lor pieriseră și rămăseseră doar regretul și întristarea? „Ei au spus: Vai nouă! Cu adevărat, am fost nedrepți. Acest strigăt al lor nu a încetat” - strigătul lor de jale, pierzanie și regret, mărturisirea nedreptății și recunoașterea Dreptății lui Allah în ceea ce le trimisese - „până când i-am făcut asemenea secerăturii, stinși”, asemenea unei recolte cosite, căzute peste tulpini. Mișcările li s-au oprit, iar glasurile li s-au stins. Feriți-vă, voi cărora vi se adresează Cuvântul, să stăruiți în tăgăduirea celui mai nobil dintre trimiși, ca să nu vă lovească ceea ce i-a lovit pe aceia.