Ai o întrebare despre acest pasaj?

Când l-a zămislit pe 'Isa, ea s-a temut de rușine și s-a îndepărtat de oameni într-un loc îndepărtat. Când nașterea s-a apropiat, durerile au împins-o spre trunchiul unui palmier. S-au adunat asupra ei durerea nașterii, durerea lipsei hranei și băuturii și durerea inimii din pricina cuvintelor oamenilor. Temându-se că nu va avea răbdare cu această încercare, ea și-a dorit să fi murit înainte și să fi fost cu totul uitată, fără să fie pomenită. Această dorință venea din tulburarea prin care trecea, însă nu era în ea niciun bine și niciun folos. Binele și folosul se aflau în lucrul pe care Allah îl hotărâse să se întâmple.