Ai o întrebare despre acest pasaj?

9. Oare nu v-a ajuns vestea celor de dinaintea voastră — poporul lui Nuh, 'Ad, Thamud și cei de după ei, pe care nimeni nu-i cunoaște în afară de Allah? Trimișii lor le-au adus dovezi limpezi, dar ei și-au dus mâinile la guri și au spus: „Noi nu credem în mesajul cu care ați fost trimiși și avem o îndoială adâncă cu privire la lucrul la care ne chemați.” 10. Trimișii lor au spus: „Oare poate exista îndoială cu privire la Allah, Făcătorul cerurilor și al pământului? El vă cheamă ca să vă ierte din păcate și să vă dea răgaz până la un termen hotărât.” Ei au spus: „Voi nu sunteți decât oameni asemenea nouă. Vreți să ne îndepărtați de ceea ce adorau părinții noștri. Aduceți-ne, așadar, o dovadă limpede!” 11. Trimișii lor le-au spus: „Noi nu suntem decât oameni asemenea vouă, însă Allah dăruiește Harul Său cui voiește dintre robii Săi. Nu ne este cu putință să vă aducem o dovadă decât cu Îngăduința lui Allah. În Allah să se încreadă credincioșii. 12. Și de ce să nu ne încredem în Allah, când El ne-a călăuzit pe căile noastre? Vom răbda negreșit vătămarea pe care ne-o pricinuiți. În Allah să se încreadă cei care se încred.”