Ai o întrebare despre acest pasaj?

Credincioșii urau credința lor din pricina asocierii cuprinse în ea. El a numit ceea ce urmau ei o născocire și i-a luat martori că, dacă el și cei care erau cu el ar fi urmat-o, ar fi devenit mincinoși și născocitori. Ei au recunoscut binefacerea lui Allah, care îi salvase de ea. Judecând după starea lor de atunci, era cu neputință să se întoarcă după ce Allah îi călăuzise, având în inimi preamărirea lui Allah, recunoașterea robiei față de El și credința că El singur este Dumnezeul vrednic de adorare, fără partener, iar divinitățile politeiștilor sunt cea mai deșartă dintre deșertăciuni și cel mai cu neputință lucru.