Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Tafsir as-Saʿdī — Volumul 3
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Institutul Tawhid · Sura al Maidah
Allah a menționat în mod expres pe cel care ucide vânatul intenționat, deși compensația îl privește atât pe cel care o face cu intenție, cât și pe cel care o face din greșeală. Regula Legii este că acela care distruge pe nedrept o viață ori un bun ocrotit răspunde pentru pagubă, fie că a făcut-o cu intenție, fie din greșeală. Însă pedeapsa și răzbunarea sunt pentru cel care o face intenționat, iar cel care o face din greșeală nu este pedepsit, deși îi revine compensația. (Aceasta este opinia majorității învățaților. Însă opinia corectă este cea exprimată limpede de verset: cel care nu ucide intenționat nu datorează compensație, după cum nu are nici păcat.)[1]
[1] Un grup de învățați consideră că această compensație este datorată numai pentru uciderea intenționată, potrivit sensului aparent al versetului. Deosebirea față de răspunderea pentru vătămarea din greșeală a vieților și bunurilor este că, în această situație, dreptul Îi aparține lui Allah.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.