Ai o întrebare despre acest pasaj?

Aceștia sunt cei fericiți. Li se vor da în mâinile drepte cărțile în care sunt cuprinse faptele lor bune, pentru a-i deosebi, pentru a le arăta cinstea și pentru a le înălța rangurile. Din bucurie, veselie și dorința de a le arăta făpturilor cinstea cu care Allah l-a binecuvântat, unul dintre ei va spune atunci: „Luați și citiți cartea mea!” Adică: iată cartea mea, citiți-o! Ea vestește grădinile Paradisului, feluritele onoruri, iertarea păcatelor și acoperirea lipsurilor. La această stare m-a adus binefacerea lui Allah asupra mea: credința în înviere și în darea de socoteală, precum și pregătirea pentru acestea prin faptele pe care le-am putut împlini. De aceea, el spune: „Eu am fost încredințat că voi da socoteală.” Adică: am avut certitudine; aici, cuvântul folosit în arabă pentru presupunere are înțelesul certitudinii.