Ai o întrebare despre acest pasaj?

El, binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui, era blând, îngăduitor și apropiat de oameni. Răspundea chemării celui care îl invita, împlinea nevoia celui care îi cerea ajutorul și mângâia inima celui care îi cerea ceva, fără să-l lipsească și fără să-l întoarcă dezamăgit. Dacă însoțitorii lui doreau de la el un lucru, se înțelegea cu ei, îi urma și le împlinea dorința, dacă acel lucru nu cuprindea ceva oprit. Când lua o hotărâre, nu se purta în chip autoritar față de ei, ci se sfătuia cu ei și le cerea părerea. Primea binele celui care făcea bine și îl ierta pe cel care greșea. Nu stătea cu cineva decât purtându-se față de el în chipul cel mai deplin și mai frumos. Nu se încrunta în fața lui, nu îi vorbea cu asprime și nu-și ascundea zâmbetul. Nu-i ținea socoteala scăpărilor de limbă și nu-l trăgea la răspundere pentru asprimea cu care se purta, ci îi arăta cea mai mare bunătate și îl suporta cu cea mai mare răbdare, binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui.