Ai o întrebare despre acest pasaj?

„Și vor spune”, recunoscând că nu au fost vrednici de călăuzire și îndreptare: „Dacă am fi ascultat sau am fi cugetat, nu am fi fost printre locuitorii Focului arzător.” Astfel, ei recunosc că au fost lipsiți de căile călăuzirii: ascultarea celor pogorâte de Allah și aduse de trimiși, precum și mintea care îi folosește celui care o are, îi arată adevărul lucrurilor, îl face să aleagă binele și să se oprească de la tot ceea ce are o urmare vrednică de osândă. Aceștia nu au avut nici auz, nici minte folositoare. Lucrurile stau altfel cu oamenii certitudinii și ai cunoașterii, cu cei statornici în sinceritate și credință. Ei și-au sprijinit credința pe dovezile transmise: au ascultat ceea ce a venit de la Allah și ceea ce a adus Trimisul lui Allah, cu învățare, înțelegere și faptă. Au folosit și dovezile rațiunii, prin care se deosebește călăuzirea de rătăcire, frumosul de urât și binele de rău. Credința lor este pe măsura harului pe care Allah li l-a dăruit în călăuzirea prin dovezile raționale și cele transmise. Slavă Celui Care îl alege pentru harul Său pe cine voiește, Care binecuvântează pe cine voiește dintre robii Săi și îl lasă fără ajutor pe cel care nu este potrivit pentru bine!