Ai o întrebare despre acest pasaj?

„Ei nu vor lupta împotriva voastră împreună”, adică fiind adunați laolaltă, „decât în cetăți întărite sau din spatele zidurilor”. Nu rămân statornici în lupta împotriva voastră și nu se hotărăsc să o poarte decât atunci când sunt la adăpost în cetăți sau în spatele zidurilor și al împrejmuirilor. În asemenea condiții, ei pot opune o oarecare rezistență, bizuindu-se pe fortărețele și zidurile lor, fără să aibă ei înșiși curaj. Aceasta este o trăsătură dintre cele mai vrednice de osândă. „Puterea lor în lupta dintre ei este mare”: între ei au o putere mare de luptă; lipsa nu se află în trupurile sau în forța lor, ci în slăbiciunea credinței lor și în dezbinarea dintre ei. De aceea El spune: „Tu îi socotești uniți”, când îi vezi adunați și sprijinindu-se unii pe alții, „dar inimile lor sunt dezbinate”, dușmănoase, risipite și împrăștiate. „Aceasta”, adică motivul pentru care au însușirile pomenite, este „fiindcă ei sunt un neam care nu judecă”: nu au minte și pricepere. Dacă ar fi avut minte, ar fi ales ceea ce este mai bun înaintea a ceea ce este mai prejos, nu s-ar fi mulțumit pentru ei înșiși cu partea cea mai josnică dintre cele două, ar fi fost uniți în cuvânt și cu inimile împăcate. Astfel s-ar fi ajutat, sprijinit și ar fi conlucrat pentru interesele și foloasele lor religioase și lumești.