Ai o întrebare despre acest pasaj?

Preferarea altora înaintea ta este opusul egoismului: cea dintâi este lăudabilă, pe când egoismul este vrednic de osândă, fiind o trăsătură a avariției și a zgârceniei. Cel căruia i-a fost dăruită puterea de a-i pune pe alții înaintea sa a fost păzit de zgârcenia propriului suflet. „Cei care sunt păziți de zgârcenia propriului suflet, aceia sunt cei care izbutesc”. Păzirea de zgârcenia sufletului cuprinde păzirea de ea în toate cele poruncite. Când omul este păzit de zgârcenia sa, sufletul lui primește cu bunăvoință poruncile lui Allah și ale Trimisului Său: le împlinește ascultător, supus și cu inima deschisă. Sufletul lui părăsește de bunăvoie ceea ce Allah a oprit, chiar dacă acel lucru îi este drag, îl cheamă și îl dorește; de asemenea, dăruiește cu bunăvoință averea pe calea lui Allah, căutând mulțumirea Lui. Prin aceasta se dobândesc reușita și izbânda, spre deosebire de cel care nu a fost păzit de zgârcenia sufletului său, ci a fost lovit de această zgârcenie față de bine, care este rădăcina și izvorul răului.