Ai o întrebare despre acest pasaj?

[9] Relatat de cei doi șeici și de alții, din hadithul lui Abū Hurayrah; și de Aḥmad (5/318), din hadithul lui ʿUbādah ibn al-Ṣāmit. Adăugirea îi aparține lui Aḥmad și lui Muslim, de la Abū Hurayrah. Atenționare: în prima ediție am menționat la sfârșitul hadithului o altă adăugire, cu formularea „și cele de după”, bazându-mă pe aprecierea de autenticitate dată ei de al-Mundhirī, al-ʿAsqalānī și de alții. Apoi Allah Preaînaltul mi-a ușurat urmărirea pe larg a căilor și versiunilor hadithului de la Abū Hurayrah și ʿUbādah, într-un fel pe care nu l-am văzut la altcineva. Mi s-a lămurit că este o adăugire shādhdh de la Abū Hurayrah și munkar de la ʿUbādah. Cel care a socotit una ḥasan și pe cealaltă autentică a greșit, oprindu-se la aparența transmițătorilor din lanț, fără să urmărească versiunile. Am cercetat aceasta într-un studiu foarte întins, inclus în „Silsilat al-aḥādīth al-ḍaʿīfah”, nr.5083. De aceea nu am menționat această adăugire în hadithul lui Abū Hurayrah atunci când l-am inclus în „Ṣaḥīḥ al-targhīb wa-l-tarhīb” (982), nici nu am menționat alături de el hadithul lui ʿUbādah, spre deosebire de lucrarea de bază „Al-Targhīb”. Allah Preaînaltul este Cel care dă izbândă.