Ai o întrebare despre acest pasaj?

recitând sura până la capăt (al-Naṣr, 110:1–3). Unii au spus: „Ni s-a poruncit să-L lăudăm pe Allah și să-I cerem iertare când ne dă biruința”, iar alții au tăcut. ʿUmar l-a întrebat pe Ibn ʿAbbās: „Și tu spui la fel?” El a răspuns: „Nu.” „Atunci ce spui?” „Ea vestește sfârșitul vieții Trimisului lui Allah ﷺ, pe care Allah i l-a făcut cunoscut. Când vine ajutorul lui Allah și biruința — cucerirea Meccăi — acesta este semnul sfârșitului vieții tale; slăvește-L atunci pe Domnul tău, aducându-I laudă, și cere-I iertare, căci El primește căința.” ʿUmar a spus: „Nu cunosc din ea decât ceea ce cunoști tu.” Ibn Masʿūd, Allah să fie mulțumit de el, a spus: „Ce bun tâlcuitor al Coranului este Ibn ʿAbbās! Dacă ar fi ajuns la vârsta noastră, niciunul dintre noi nu l-ar fi egalat”, adică nu i-ar fi fost deopotrivă. Ibn ʿAbbās a mai trăit treizeci și șase de ani după el; ce crezi despre cunoașterea pe care a dobândit-o după aceea?