Ai o întrebare despre acest pasaj?

Prima provizie cu care trebuie să se pregătească acela care cheamă la Allah, Cel Atotputernic și Măreț, este, așadar, cunoașterea luată din Cartea lui Allah Preaînaltul și din Sunna autentică și acceptată a Trimisului Său ﷺ. Chemarea fără cunoaștere este o chemare întemeiată pe neștiință, iar răul ei întrece folosul. Un asemenea om s-a așezat în postura de îndrumător și călăuzitor; dacă este neștiutor, el se află în rătăcire și îi rătăcește și pe alții — Allah să ne ferească! Neștiința lui este una însoțită de convingerea greșită că știe, iar aceasta este mai gravă decât simpla neștiință. Cel care știe că nu cunoaște se oprește și nu vorbește, iar neștiința lui poate fi înlăturată prin învățare. Marea problemă este însă cel care nu știe și se crede cunoscător: acesta nu va tăcea, ci va vorbi chiar fără cunoaștere, distrugând mai mult decât luminează.