Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Practicile epocii ignoranței
Ṣāliḥ ibn Fawzān al-Fawzān
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Atribuirea întâmplărilor timpului și ocărârea lui
(Al-Jāṯiyah 45:24). Aceasta înseamnă tăgăduirea Vieții de Apoi și a învierii. «Murim și trăim» (﴿نَمُوتُ وَنَحْيَا﴾): unii mor, iar alții trăiesc. Ei spun: „Pântecele scoate la iveală, iar pământul înghite” și: „Aceasta este natura vieții.” «Nu ne nimicește decât timpul» (﴿وَمَا يُهْلِكُنَآ إِلَّا ٱلدَّهْرُ﴾): atribuie pieirea timpului. Pentru ei, pricina morții este trecerea nopților și a zilelor; nu există termene hotărâte și nici un înger care ia sufletele când li se împlinesc termenele.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.