Ai o întrebare despre acest pasaj?

[327] Asocierea este de două feluri. Prima este coproprietatea: deținerea în comun a unui drept patrimonial, asupra unui imobil, bun mobil sau folosințe, de către două sau mai multe persoane care l-au dobândit prin cumpărare, dar, moștenire ori alt mijloc. Fiecare asociat este străin față de partea celuilalt și nu poate dispune de ea fără permisiunea acestuia. A doua este asocierea contractuală: participarea în comun la acte precum vânzarea. Aceasta este avută în vedere aici. Acțiunea fiecăruia produce efecte în partea sa în temeiul proprietății, iar în partea asociatului în temeiul reprezentării. Juriștii au împărțit-o în cinci categorii: 1 — ʿInān: două sau mai multe persoane își reunesc capitalurile ca să lucreze ele însele cu ele ori ca una să lucreze și să primească din profit mai mult decât cealaltă. 2 — Muḍārabah: cineva dă un capital cunoscut altcuiva, care face comerț cu el în schimbul unei cote comune, cunoscute, din profit. 3 — Wujūh: două sau mai multe persoane se asociază în profitul mărfurilor pe care le cumpără pe credit fără să aibă capital. Profitul se împarte potrivit înțelegerii lor. 4 — Abdān: două sau mai multe persoane se asociază în ceea ce câștigă prin munca lor din lucruri permise sau în lucrările pe care și le asumă. 5 — Mufāwaḍah: fiecare îl împuternicește pe celălalt în orice act patrimonial și de muncă, în vânzarea și cumpărarea pe credit și în toate drepturile și obligațiile comune, fără a include un câștig sau o răspundere patrimonială personală. Cu adaptare din Tawḍīḥ al-Aḥkām, de al-Bassām, 4/127.