Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Manhaj al-Sālikīn
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Ediție în limba română · Institutul Tawhid · România · 2026 · Cartea alimentelor
Cât despre cele care nu sunt de origine animală — cereale, fructe și altele —, toate sunt permise, în afară de cele dăunătoare, precum otrava și cele asemenea ei. Toate băuturile sunt permise, exceptându-le pe cele care îmbată. Din acestea sunt interzise atât cantitățile mari, cât și cele mici, potrivit hadithului: „Orice băutură îmbătătoare este interzisă. Cea din care un faraq îmbată este interzisă chiar și într-o cantitate cât încape în palmă.”[451] Dacă vinul se transformă în oțet, devine permis. Animalele sunt de două feluri: Cele acvatice: toate vietățile mării sunt permise, vii sau moarte. Allah Preaînaltul spune: «Vă sunt permise vânatul mării și hrana ei.» [Al-Māʾidah: 96] În privința animalelor terestre, regula de bază este că sunt permise, exceptându-le pe cele asupra cărora Legiuitorul a stabilit o interdicție. Dintre acestea: Cele menționate în hadithul lui Ibn ʿAbbās: „Este interzis să mănânci orice animal de pradă cu colți.”[452] A interzis orice pasăre cu gheare de pradă. Relatat de Muslim.[453] A interzis carnea măgarilor domestici. Convenit asupra autenticității sale.[454] A interzis uciderea a patru vietăți: furnica, albina, pupăza și sfrânciocul. Relatat de Aḥmad și Abū Dāwūd.[455] Toate cele respingătoare sunt interzise, precum insectele și cele asemenea lor. Profetul ﷺ a interzis animalul care se hrănește cu necurățenii și laptele lui,[456] până când este ținut separat și hrănit cu hrană curată timp de trei zile.[457]
[451] Relatat de Aḥmad (6/71), Abū Dāwūd (3687), al-Tirmidhī (1867), care l-a apreciat drept ḥasan, Ibn al-Jārūd (861), al-Ṭaḥāwī (2/324) și al-Bayhaqī (8/296). Faraq este o măsură care cuprinde trei ṣāʿ-uri sau șaisprezece raṭl-uri.
[452] Relatat de Muslim (1933).
[453] (1934).
[454] Relatat de al-Bukhārī (9/653) și Muslim (1941).
[455] Relatat de Aḥmad (1/332), al-Dārimī (2/88), Abū Dāwūd (5267) și Ibn Mājah (3224). Ibn Ḥibbān l-a declarat autentic. Ibn Daqīq al-ʿĪd a spus: „Abū Dāwūd l-a relatat prin transmițători ai colecției autentice.”
[456] Relatat de Abū Dāwūd (3785 și 3787) și al-Tirmidhī (1824), de la Ibn ʿUmar. Îl susține hadithul lui Ibn ʿAbbās relatat de Abū Dāwūd (3786), al-Nasāʾī (7/240) și al-Tirmidhī (1826), care l-a declarat autentic. Ibn Daqīq al-ʿĪd l-a declarat autentic, după cum a transmis al-Ḥāfiẓ în al-Talkhīṣ al-ḥabīr; la fel a făcut al-Albānī în al-Irwāʾ (2503). Jallālah este animalul care caută necurățenii și mănâncă bălegar și excremente.
[457] Juriștii sunt de acord că interdicția consumării cărnii unui animal jallālah încetează dacă este ținut separat și hrănit cu nutreț curat; ei diferă în privința duratei. Șāfiʿiții spun: cămila, patruzeci de zile; vaca, treizeci; oaia, șapte; găina, trei. De la Aḥmad există două relatări: potrivit primeia, trei zile, fie că este pasăre, fie patruped, invocându-se practica lui Ibn ʿUmar; potrivit celeilalte, cămila și vaca sunt ținute patruzeci de zile. Acest interval a fost relatat de la Ibn ʿAmr atât ca afirmație a sa, cât și atribuit Profetului.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.