Ai o întrebare despre acest pasaj?

În vremea lui Nūḥ — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — Islamul însemna credința în Allah, afirmarea unicității Sale și adorarea Lui cu sinceritate, precum și credința în Nūḥ — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — și urmarea celor aduse de el. La fel, în vremea lui Hūd, Ṣāliḥ, Ibrāhīm, prietenul apropiat al lui Allah, și a trimișilor care le-au urmat, Islamul însemna afirmarea unicității lui Allah și sinceritatea față de El, împreună cu credința comunității în trimisul pe care El i-l trimisese și urmarea celor aduse de acesta. Tot astfel a fost în vremea lui Mūsā și a celor care l-au urmat, până în vremea lui ʿĪsā — binecuvântarea și pacea fie asupra lui. Când Allah l-a trimis pe Profetul Său Muḥammad ﷺ, Islamul pe care Allah îl încuviințează a devenit ceea ce l-a trimis pe Muḥammad ﷺ să vestească: credința în Allah, afirmarea unicității Sale, adorarea Lui cu sinceritate, credința în Trimisul Său Muḥammad ﷺ și în Cartea și Sunna pogorâte asupra lui, precum și credința în profeții și trimișii de dinaintea sa. Oricine îl urmează și crede în ceea ce a adus el este dintre musulmani; iar cel care se abate de la acestea, după ce chemarea sa a ajuns la el, este dintre necredincioși.