Ai o întrebare despre acest pasaj?

وأصحاب القبور يزارون ويُدعى لهم ولا يُدعَون، ويُطلب من الله لهم ولا يُطلب منهم شيء، لا دعاء ولا شفاعة ولا جلب نفع ولا دفع ضر؛ فإن ذلك إنما يُطلب من الله، والله سبحانه وتعالى هو الذي يُدعى ويُرجى، وغيرُه يُدعى له ولا يُدعى؛ والدليل على ذلك أن أصحاب رسول الله ﷺ كانوا في حياته يطلبون منه الدعاء فيدعو لهم، وبعد موته ﷺ في حياته البرزخية ما كانوا يذهبون إلى قبره ﷺ فيطلبون منه الدعاء، ولهذا لما حصل الجدب في زمن عمر رضي الله عنه استسقى بالعباس رضي الله عنه وطلب منه الدعاء

„Cei aflați în morminte sunt vizitați și se fac invocări pentru ei, dar ei nu sunt chemați. Se cere de la Allah pentru ei, dar nu se cere nimic de la ei: nici rugăciune, nici mijlocire, nici aducerea vreunui folos și nici îndepărtarea vreunui rău. Acestea sunt cerute numai de la Allah. Allah, Preaslăvit și Preaînalt, este Cel chemat și în care se pune speranța. Pentru altcineva se face invocare, dar el nu este chemat. Dovada este că, în timpul vieții Trimisului lui Allah ﷺ, companionii îi cereau să se roage, iar el se ruga pentru ei. După moartea sa ﷺ, în timpul vieții sale din barzakh, ei nu mergeau la mormântul său ﷺ ca să-i ceară să se roage. De aceea, când a venit seceta în vremea lui ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el —, el a cerut ploaie prin al-ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el — și i-a cerut să se roage.”