Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Clarificarea cuvintelor lui Ibn ʿUthaymīn
ʿAbd Allāh ibn Zayd al-Musallam
Ediție în limba română · Institutul Tawhid · România · 2026 · Al doilea principiu
„Ignoranța este de două feluri: o ignoranță pentru care omul este scuzat și o ignoranță pentru care nu este scuzat. Cea care izvorăște din neglijență și nepăsare, deși există un motiv care impune învățarea, nu este scuzată, fie că este vorba despre kufr sau despre păcate. Iar cea care izvorăște din contrariul acestui lucru — adică omul nu a neglijat, nu a fost nepăsător și nu a existat ceva care să-l determine să învețe, încât nici măcar nu i-a trecut prin minte că acel lucru este interzis — pentru aceasta este scuzat. Dacă este socotit dintre cei ai Islamului, aceasta nu îl vatămă; iar dacă este socotit dintre cei ai kufr-ului, atunci este kāfir în această lume. Însă în Viața de Apoi, potrivit opiniei mai puternice, situația sa Îi revine lui Allah: dacă se supune, intră în Paradis, iar dacă nu se supune, intră în Foc. Prin urmare, cel care a crescut într-un ținut deșertic îndepărtat, unde nu există savanți, și căruia nu i-a trecut prin minte că un anumit lucru este interzis ori că un anumit lucru este obligatoriu, este scuzat.”[1]
[1] Majmūʿ Fatāwā wa Rasāʾil al-ʿUthaymīn (7/35).
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.