Ai o întrebare despre acest pasaj?

Privește la locul și timpul potrivite pe care le-a întâlnit chemarea Profetului ﷺ: era o perioadă de întrerupere a trimiterii mesagerilor și de ștergere a căilor, iar oamenii tânjeau după lumina mesajului și însetau după ploaia sa înviorătoare. Allah, Cel Slăvit, i-a privit pe locuitorii pământului și i-a urât, arabi și nearabi, în afară de rămășițe dintre oamenii Cărții. Trimiterea Profetului ﷺ printre oameni a fost asemenea unei ploi căzute peste un pământ uscat și însetat, care a primit-o și a absorbit-o. Cea mai limpede pildă este ceea ce s-a întâmplat între Aws și Khazraj în războiul de la Buʿāth, cu aproximativ cinci ani înaintea emigrării. Atunci au fost uciși mulți oameni din cele două triburi, Aws și Khazraj, inclusiv dintre căpeteniile lor. Ei aveau cea mai mare nevoie de ceva care să-i unească și să le apropie inimile. În Ṣaḥīḥ al-Bukhārī, ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — relatează: «Ziua de Buʿāth a fost o zi pe care Allah Preaînaltul a pregătit-o pentru Trimisul Său ﷺ. Trimisul lui Allah ﷺ a venit după ce fruntașii lor se dezbinaseră, căpeteniile le fuseseră ucise și ei fuseseră răniți. Allah Preaînaltul a pregătit-o pentru Trimisul Său ﷺ, pentru ca ei să intre în Islam.»