Ai o întrebare despre acest pasaj?

Adesea întâlnești rugi rostite de unii oameni, cărora li s-a răspuns. Ruga a fost însoțită de nevoia presantă a celui care a rostit-o și de îndreptarea lui către Allah, ori de o faptă bună săvârșită mai înainte, pentru care Allah Preaslăvitul a făcut din răspunsul la rugă o răsplată. Sau a nimerit un timp al răspunsului și altele asemenea, iar ruga i-a fost primită. Un om își închipuie atunci că taina se află în cuvintele acelei rugi și le preia desprinse de împrejurările care o însoțiseră la cel care s-a rugat. Este ca atunci când un om folosește un leac potrivit, la timpul cuvenit și în felul cuvenit, și beneficiază de el, iar altul crede că simpla folosire a acelui leac este de ajuns pentru a dobândi lucrul dorit. El se înșală. Acesta este un punct în care mulți oameni greșesc.