Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Nu este refuzat cel care cere invocându-L pe Allah
2. Omul înlătură astfel sentimentul de umilire apărut prin primirea binefacerii. Când cineva îți face un bine, în sufletul tău apare o sensibilitate față de el; dacă îi răspunzi binefacerii sale, acel sentiment dispare. De aceea Profetul ﷺ a spus: „Mâna de sus este mai bună decât mâna de jos”.[280] Mâna de sus este mâna celui care dă. Acesta este un folos mare pentru cel căruia i se face un bine: să nu simtă că altcineva are asupra sa o favoare nerăsplătită, în afară de Allah, Mărețul și Slăvitul. Unii oameni sunt însă foarte darnici: dacă îi răsplătești pentru darul lor, îți dau mai mult decât le-ai dat. Un asemenea om nu caută o răsplată, ci te rogi pentru el, potrivit cuvintelor sale ﷺ: „Dacă nu găsiți cu ce să-l răsplătiți, rugați-vă pentru el”. La fel, săracul care nu găsește cu ce să-l răsplătească pe cel bogat se roagă pentru el. Ruga se face imediat după primirea darului, pentru a se grăbi la împlinirea poruncii Trimisului ﷺ și pentru a-i aduce bucurie celui care a făcut binele.
[280] Relatat de al-Bukhārī în „al-Zakāh”, capitolul despre milostenia făcută din prisosul avutului, 3/345, ediția „al-Fatḥ”, și de Muslim în „al-Zakāh”, capitolul despre explicarea celei mai bune milostenii, 2/717, de la Ḥakīm ibn Ḥizām, fie ca Allah să fie mulțumit de el.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.