Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Atribuirea binefacerilor meritului propriu
Cuvintele „dacă minți, Allah să te întoarcă la starea în care erai!”: in este o particulă condițională, iar condiția are și o situație opusă, adică: dacă spui adevărul, Allah să-ți păstreze binefacerea. Dacă se întreabă: cum folosește particula condițională in, care exprimă o posibilitate, deși știe că omul minte? Răspunsul este: aceasta înseamnă a admite provizoriu susținerea interlocutorului în cursul argumentării. Sensul este: dacă ești așa cum spui despre tine, Allah să-ți păstreze această binefacere, iar dacă minți și nu ai moștenit averea din strămoș în strămoș, Allah să te întoarcă la starea de baraṣ și de sărăcie în care erai. Nu a spus „la starea despre care spun eu”, fiindcă omul se aflase fără îndoială în acea stare. Admiterea provizorie a susținerii interlocutorului apare adesea și în privința unor lucruri certe, precum în cuvintele Celui Preaînalt: ﴿Allah este mai bun sau cei pe care I-i asociază?﴾ [al-Naml, 27:59]. Se știe că nu există comparație și că Allah este mai bun decât cei pe care I-i asociază, însă aceasta este o argumentare împotriva interlocutorului, pentru a-i respinge argumentul.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.