Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Atribuirea binefacerilor meritului propriu
A doua interpretare: neagă că Allah i-ar fi făcut vreun bine, de parcă el ar fi cel care I-a făcut un bine lui Allah, deoarece Allah i-a dat acel lucru fiindcă era vrednic de această binefacere. În ambele situații, el nu Îi este recunoscător lui Allah Atotputernicul și Mărețul. În realitate, orice binefacere care ne este dată vine de la Allah. El este Cel care ne-a înlesnit-o, astfel încât am dobândit-o. Mai mult, orice cunoaștere, putere sau voință pe care o dobândim vine de la Allah. Prin urmare, avem datoria să atribuim aceste binefaceri lui Allah, Slăvitul. Cel Preaînalt spune: ﴿Orice binefacere aveți este de la Allah﴾ [al-Naḥl, 16:53]. Chiar dacă ai dobândit acea binefacere prin cunoașterea sau prin priceperea ta, Cel care ți-a dat această cunoaștere ori pricepere este Allah Atotputernicul și Mărețul. Apoi, priceperea sau cunoașterea poate să nu ducă la dobândirea mijloacelor de trai. Câți oameni învățați ori pricepuți și iscusiți nu au totuși izbândă, ba chiar rămân fără ocupație!
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.