Ai o întrebare despre acest pasaj?

Cât despre ceea ce a făcut în privința fratelui ei, Allah să fie mulțumit de amândoi, ʿAbd Allāh ibn Abī Mulaykah nu i-a adus ca dovadă blestemarea femeilor care vizitează mormintele, ci interdicția generală a vizitării mormintelor. Dacă i-ar fi adus ca dovadă interdicția vizitării mormintelor de către femei ori blestemarea vizitatoarelor, am fi cercetat ce i-ar fi răspuns. El i-a adus însă interdicția vizitării mormintelor, despre care se știe că era generală. De aceea, ea i-a răspuns prin abrogarea generală și a spus că ulterior Profetul a poruncit vizitarea. Chiar dacă spunem că ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea, s-a întemeiat pe formularea generală, ea este asemenea celorlalți învățați: cuvintelor ei nu li se poate da întâietate împotriva cuvintelor Mesagerului ﷺ. În plus, s-a relatat că ea a spus: «Dacă aș fi fost de față la înmormântarea ta, nu te-aș fi vizitat».^[380] Aceasta arată că ea, Allah să fie mulțumit de ea, a ieșit ca să se roage pentru el, deoarece nu luase parte la înmormântarea lui. Totuși, unii învățați au criticat această versiune și au spus că nu este autentică de la ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea. Rămânem însă la prima versiune, cea autentică: în ea nu există o dovadă că Mesagerul ﷺ a abrogat interdicția. Dacă ea a înțeles astfel, cuvintelor ei nu li se poate da întâietate împotriva cuvintelor Mesagerului ﷺ.