Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul I
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Adorarea lui Allah la morminte
Poziția lor în privința denumirilor credinței și ale religiei este irjāʾ. Ei spun că credința este simpla recunoaștere de către om a Creatorului, descris, potrivit căii lor, prin negarea atributelor; că vorbele și faptele nu intră în credință; și că aceasta nici nu crește, nici nu scade. Pornind de la aceste trei lucruri, au spus că cel mai păcătos și cel mai drept dintre slujitorii lui Allah sunt egali în credință. Ba chiar au spus că Faraon era un credincios cu credință deplină și că Jibrīl este un credincios cu credință deplină, însă Faraon a devenit necredincios numai pentru că și-a atribuit domnia divină, devenind astfel necredincios.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.