Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul I
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Adorarea lui Allah la morminte
Cuvintele: «numai că exista teama ca el să nu fie făcut lăcaș de rugăciune». Cuvântul khashiya are două forme transmise: khushiya, la pasiv, și khashiya, la activ[353]. Potrivit formei pasive, cei care s-au temut au fost companionii, Allah să fie mulțumit de ei. Potrivit formei active, cel care s-a temut a fost Profetul ﷺ. În realitate, ambele lucruri au avut loc: Mesagerul ﷺ a înștiințat că niciun profet nu moare fără să fie îngropat acolo unde a murit și i-a blestemat pe evrei și pe creștini pentru că făcuseră din mormintele profeților lor lăcașuri de rugăciune, temându-se ca mormântul său să nu fie făcut lăcaș de rugăciune. Companionii, Allah să fie mulțumit de ei, după ce s-au sfătuit, au fost de acord ca el ﷺ să fie îngropat în casa sa, fiindcă s-au temut de aceasta. Este posibil ca unii dintre ei să fi propus îngroparea în casa sa având în vedere numai această teamă, iar alții să fi propus-o cunoscând cuvintele sale ﷺ: «Niciun profet nu moare fără să fie îngropat acolo unde a murit» și temându-se ca mormântul său să nu fie făcut lăcaș de rugăciune.
[353] Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (Cartea funeraliilor, capitolul despre cele relatate cu privire la mormântul Profetului ﷺ, 1/427).
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.