Lectură cu înțelegere
Ai o întrebare despre acest pasaj?
Verifică textul și notele de mai jos, apoi formulează întrebarea. Sursa completă va fi atașată automat mesajului trimis echipei.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul I
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Invocarea și cererea de izbăvire
În cuvintele „pe cineva care nu răspunde” a fost folosit man, pronume care se întrebuințează pentru ființele raționale, deși ei adoră idoli, pietre și copaci, care nu au rațiune. Adorându-i, ei i-au așezat pe treapta ființelor raționale; de aceea li s-a vorbit potrivit propriilor susțineri. Astfel, dovada împotriva lor este mai puternică: îi invocă pe cei pe care îi socotesc înzestrați cu rațiune, iar aceștia tot nu le răspund. Aceasta ține de elocvența Coranului: li s-a vorbit potrivit stării lor, pentru a le aduce dovada. Dacă s-ar fi spus mā lā yastajību lahu, „ceva care nu îi răspunde”, ei ar fi zis că lipsa răspunsului are o scuză: cele invocate nu au rațiune.
Întreabă despre acest pasaj
Vom verifica întrebarea în raport cu răspunsurile și sursele documentate disponibile; cazurile personale pot necesita un savant calificat.