Să-l sfătuiești pe cel care nu se roagă

Dacă prietenul tău este sănătos mintal, atunci tot ceea ce ai menționat despre el indică lipsa lui de respect față de rugăciuni.  Dacă vorbește serios, atunci și-ar face rugăciunile.  Afirmația lui că îi plac rugăciunile nu este adevărată; dacă ar fi fost astfel, le-ar fi făcut în consecință.  De fapt, următorul verset din Sfântul Coran se aplică unei asemenea persoane recalcitrante și nepăsătoare (interpretarea sensului):

„Apoi, după ei, au venit urmași care au neglijat și au pierdut rugăciunile și au urmat poftele; astfel, ei vor întâmpina pieirea (în Ziua Judecății, adică el va întâmpina Iadul).” Sura Maryam 19:59.

Prin încetarea completă a efectuării rugăciunilor, o persoană este considerată necredincioasă, pe baza mai multor ahaadeeth ale Profetului  (pacea fie asupra lui), dintre care unul este:

„Obligația și legământul dintre noi și ei (munaafiqeen, ipocriții) este rugăciunea, iar cel care o abandonează a săvârșit cu adevărat kufr (adică a devenit necredincios, un necredincios).” (Tirmidhi, hadithul nr. 2621, iar acesta este sahih)  Sensul aici este că ipocriților le este garantată siguranța și imunitatea de a fi atacați de musulmani atât timp cât își fac rugăciunile; dacă își abandonează rugăciunile, atunci se numără printre necredincioși și pot fi atacați și uciși în războiul împotriva lor.  Profetul  spune în continuare: „Ceea ce se află între o persoană și săvârșirea shirk (asocierea de parteneri cu Allah) și kufr (necredința) este abandonarea rugăciunii.” (Sahih Muslim, nr. 82)

Prin urmare, omul în cauză trebuie evitat – nimeni nu trebuie să mănânce din carnea animalului pe care îl sacrifică; nu trebuie să se căsătorească cu o musulmană; nu trebuie să moștenească o rudă musulmană; nu îi este permis să intre în Mecca; la moarte, nu are dreptul la ritualuri funerare musulmane, precum spălarea trupului, înfășurarea în giulgiu sau rugăciunea funerară; iar moștenirea lui trebuie să meargă la fondul comunității și nu la moștenitorii săi. Astfel, îți revine obligația să depui cât mai mult efort posibil pentru a-l sfătui și a-l avertiza cu privire la gravitatea și pericolul crimei sale și la pedeapsa lui Allah Cel Atotputernic.  Dacă persistă și îți respinge avertismentele, atunci nu ai greși abținându-te de la prietenia cu el, până când poți solicita ajutorul altor prieteni dintre cei care acceptă călăuzirea, astfel încât să îți petreci timpul cu ei chemându-l la Allah.