S-a confruntat cu presiuni sociale care au făcut-o să înceteze să se roage și să-și scoată hijabul
Întrebare
„Sunt o femeie tânără, necăsătorită, din … Lucrez ca ingineră la Ministerul Industriei, unde conduc un departament. Sunt respectată și tratată bine și am o diplomă de master în inginerie industrială. Provin dintr-o familie unită și înstărită, care are legături cu persoane de rang înalt din județ, ceea ce ne-a ușurat viața, laudă lui Allah. Până aici, toate bune. Problema însă este că mă simt înstrăinată. De la vârsta de cincisprezece ani, am fost diferită de fetele din generația mea și din societatea în care trăiesc. Detestam amestecul dintre bărbați și femei și faptul că nu ne interesa deloc religia noastră. Nu trecea nicio zi fără să citesc surele al-Baqarah, Aal ‘Imraan, al-Rahmaan și Yaa-Seen și să rostesc multe du’aa’ și tasbeeh. Simțeam că sunt mai bună decât prietenele mele și decât fetele din generația mea, că sunt aproape de Domnul nostru, și aveam liniște și pace sufletească. În tot acest timp, i-am refuzat pe toți cei care au venit să-mi ceară mâna, deoarece erau departe de religie și nu o practicau cu devotament; consumau alcool și făceau multe alte lucruri pe care mi-e prea rușine să le pomenesc. Uneori, cei care îmi considerau mentalitatea înapoiată îmi spuneau: „Ești frumoasă și ai un aspect modern, dar nu te bucuri de viață și ai o gândire înapoiată, ca bunicile bunicilor noastre.” Cu toate acestea, aveam o credință puternică în Allah și rezistam tuturor ispitelor vieții. Am trecut prin multe situații dificile, dar de fiecare dată am ales să fiu aproape de Domnul nostru și mi-am învins pornirile sufletului înclinat spre rău, laudă lui Allah. Pentru prima dată, am simțit că aveam nevoie de un soț virtuos, care să-și practice religia cu devotament. Simțeam că munca și studiile îmi ocupau tot timpul, dar aveam nevoie să-mi găsesc un soț, să întemeiez o familie și să am copii. Pentru a mă proteja de grupul cu care mă aflam într-o țară străină, am început să port hijab și să merg la moschee pentru rugăciune. Era prima dată în viața mea când făceam acest lucru, dar acelea au fost cele mai fericite zile din viața mea, o experiență minunată. Mi-am dat seama cât de multe lipsuri aveam în practicarea religiei, cât de puține știam despre multe aspecte ale religiei mele și cât de îngrozitoare și de îndepărtată de religie este societatea noastră. Însă, când m-am întors în țara noastră, am renunțat la hijab din motive sociale, profesionale și politice, dar m-am simțit și mai înstrăinată și foarte deprimată. Toți cred că m-am schimbat foarte mult, mai ales cei din familia mea. Din acest motiv și pentru a mă scoate din starea în care mă aflu, au hotărât să meargă la ‘umrah în perioada aniversării nașterii Profetului. Am mers împreună cu tatăl meu, mama mea și sora mea și am trăit o bucurie de nedescris. M-am bucurat să mă rog în al-Rawdah al-Shareef (zona dintre minbarul Profetului și mormântul său), să mă rog și să rostesc du’aa’ în Makkah și să mă aflu în societatea saudită conservatoare. Purtarea niqaabului și a abayei mi-a adus o bucurie cum nimic altceva nu-mi adusese vreodată. Acelea au fost unele dintre cele mai fericite zile din viața mea. Când m-am întors în țara mea, am renunțat la hijab. Nu am avut de ales decât să urmez obiceiurile societății mele, din cauza cerințelor serviciului, mai precis a întâlnirilor cu bărbați. Nu am de ales decât să dau mâna cu ei și să mă îmbrac așa cum se îmbracă oamenii din societatea mea. Lucrez toată ziua până la ora 6 seara, apoi merg acasă și fac rugăciunile Zuhr, ‘Asr, Maghrib și ‘Isha’, pe toate împreună, deoarece la serviciu nu avem nici timp, nici un spațiu doar pentru noi. Chiar și locurile în care am putea face wudoo’ sunt folosite atât de bărbați, cât și de femei. M-am săturat de toate acestea, simt că am o credință foarte slabă și mă tem de fitnah (ispită). Nu mă pot căsători și nu pot trăi, nu-mi pot îndeplini îndatoririle religioase și mă simt înstrăinată. Fie trăiesc ca toți ceilalți și accept un om imoral, care săvârșește rele (ca soț) – vă rog să-mi scuzați aceste cuvinte –, fie părăsesc această țară în care totul este detestabil. Nu am nimic împotrivă să mă căsătoresc cu cineva din altă țară și să-mi părăsesc țara, atât timp cât el își practică religia cu devotament și mă ajută să ascult de Allah. Am vizitat toate site-urile matrimoniale de pe internet și aceasta este ultima mea speranță. Problema acum este că am încetat să mă rog și să citesc Qur’aan, deoarece simt că duc o viață plină de ipocrizie. Îmi doresc cu hotărâre să port hijab, să mă căsătoresc și să mă protejez de fitnah. Plâng pe tot parcursul rugăciunii și, ori de câte ori citesc Qur’aan, plâng cu amar. Viața mea a devenit foarte amară. Ajutați-mă, salvați-mă de fitnah."
Răspuns
În primul rând:
Înțelegem amploarea problemei de care suferi și amploarea presiunii cu care te confrunți pentru a renunța la religia și devotamentul tău. Această problemă nu este doar a ta, ci este o problemă cu care se confruntă mii de musulmani care vor să adere la învățăturile acestei mari religii și vor să trăiască o viață morală, onorabilă și castă, dar se confruntă cu multe probleme în societățile lor care, din nefericire, s-au îndepărtat în mare măsură de Islam și acum îi disprețuiesc și îi batjocoresc pe cei care aderă la Islam, precum și cu guverne care le creează probleme celor devotați Islamului. Toată lumea știe ce se întâmplă în țara ta, războiul împotriva Islamului și a celor devotați lui. Îi cerem lui Allah să le zădărnicească uneltirile și să sprijine religia Sa și pe robii Săi credincioși.
În al doilea rând:
„Răsplata lui Allah este prețioasă, răsplata lui Allah este Paradisul.” Astfel a spus Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), iar fără îndoială răsplata prețioasă necesită un preț mare și nu există nimic mai prețios decât Paradisul. Prin urmare, musulmanul trebuie să accepte că orice dificultăți cu care se confruntă pe drumul către Paradis sunt de așteptat și, de fapt, oricât de grele ar fi, ele pălesc în nesemnificativ atunci când sunt comparate cu plăcerile care îl așteaptă în Paradis.
Aceasta este ceea ce îi ușurează musulmanului suportarea nenorocirilor acestei lumi și a dificultăților cu care se confruntă pe drumul său către Allah.
Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne-a spus că cel mai sărman dintre oamenii acestei lumi, dintre cei care vor intra în Paradis, va fi adus și cufundat o singură dată în Paradis și i se va spune: O, fiu al lui Adam, ai văzut vreodată ceva rău? Ai trecut vreodată prin vreo greutate? El va spune: Nu, pe Allah, o, Doamne. Nu am văzut niciodată nimic rău și nu am trecut niciodată prin nicio greutate.” Relatat de Muslim (2807).
Mintea își poate imagina starea acestei persoane, „cel mai sărman dintre oamenii acestei lumi”, și își poate imagina cele mai rele situații și încercări, dar o singură cufundare în Paradis îl va face să uite toate acestea.
Iar Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne-a spus despre zilele răbdării și că cel care aderă la religia sa în acea perioadă va fi asemenea celui care ține în mână un tăciune aprins. Poate că perioada actuală este cea la care s-a referit Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), așadar nu avem de ales decât să avem răbdare, să suportăm greutățile și chiar să le înfruntăm, altfel am putea pierde atât în această lume, cât și în Viața de Apoi:
„Pe Al‑‘Asr (timpul).
2. Cu adevărat, omul este în pierdere,
3. Cu excepția celor care cred (în Monoteismul Islamic), săvârșesc fapte bune și se îndeamnă unii pe alții la adevăr [adică se poruncesc unii altora să săvârșească toate felurile de fapte bune (Al‑Ma‘roof) pe care Allah le-a poruncit și să se abțină de la toate felurile de păcate și fapte rele (Al‑Munkar) pe care Allah le-a interzis] și se îndeamnă unii pe alții la răbdare (pentru suferințele, vătămările și rănile pe care le poate întâmpina cineva pe Calea lui Allah în timpul propovăduirii religiei Sale de Monoteism Islamic sau în Jihad)”
[al-‘Asr 103]
În al treilea rând:
În ceea ce privește presiunile sociale și politice cu care te confrunți – și înțelegem cât de greu este – îți oferim următorul sfat ție și tuturor celor care se confruntă cu o problemă similară, observând că, în asemenea condiții, un musulman poate întâmpina dificultăți severe în respectarea hotărârilor Islamului, astfel încât poate să nu aibă de ales decât să facă un compromis și să se mulțumească cu un devotament parțial, de teamă să nu renunțe cu totul la devotament. Dar aceasta este condiționată de faptul că musulmanul caută întotdeauna ceea ce este mai bun și se străduiește din greu să depășească aceste dificultăți și să caute treptat să atingă devotamentul deplin.
Prin urmare, acest compromis este o etapă temporară, nu una permanentă.
Orice nu poate face astăzi pe deplin din cauza presiunilor cu care se confruntă, să facă atât cât poate – chiar dacă există lipsuri – până când ajunge treptat la o etapă de devotament deplin, iar societatea poate accepta transformarea sa de la o etapă la alta, deoarece aceasta este mai ușoară decât confruntările și problemele.
Urmează câteva sfaturi și ne cerem scuze că le facem atât de lungi, însă problema este serioasă și de cea mai mare importanță și îi afectează pe mii și mii de musulmani, așa cum am spus, astfel încât unul sau două cuvinte nu sunt suficiente.
1 – „Laa hawla wa laa quwwata illa Billaah (nu există putere și forță decât prin Allah)”
Aceasta este o expresie frumoasă și una dintre comorile Paradisului. Nu avem puterea de a trece de la o stare la alta, de la neascultare la ascultare, de la imperfecțiune la perfecțiune, decât cu ajutorul și îndrumarea lui Allah.
Așadar, este esențial să cerem ajutorul lui Allah mai întâi și în cele din urmă. În Sura al-Faatihah, pe care musulmanul o recită de mai multe ori în fiecare zi, se spune (interpretarea sensului): „Numai pe Tine Te adorăm și numai la Tine cerem ajutor (pentru fiecare lucru)” [al-Faatihah 1:5]. Nu Îl putem adora pe Allah decât dacă Allah ne face capabili și ne ajută să facem aceasta. Printre du’aa’ ale oamenilor Paradisului se află cuvintele (interpretarea sensului): „Toată lauda și mulțumirea I se cuvin lui Allah, Care ne-a călăuzit către aceasta și niciodată nu am fi găsit călăuzirea dacă Allah nu ne-ar fi călăuzit” [al-A’raaf 7:43]. Iar printre du’aa’ ale Mesagerului lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) se aflau cuvintele: „Nu mă lăsa în seama mea nici măcar cât o clipire de ochi.” Al-Silsilah al-Saheehah (226).
Așadar, este esențial să cerem ajutorul lui Allah, să ne bizuim pe El și să fim conștienți că toate lucrurile se află în mâna Sa, iar prin cuvântul „Kun (Fii!)” El face ceea ce voiește.
Cere, așadar, ajutorul lui Allah, încredințează-I treburile tale și ai încredere că Allah îți va acorda o ieșire: „Iar celui care se încrede în Allah, El îi este de ajuns” [al-Talaaq 65:3].
2 – Du’aa’ constant
Fă multe du’aa’, cerându-I lui Allah să-ți ușureze lucrurile, să te ajute să faci tot binele, să te călăuzească și să țină răul și oamenii lui departe de tine. ‘Umar ibn al-Khattaab (Allah să fie mulțumit de el) obișnuia să spună: „Nu mă îngrijorează dacă Allah va răspunde, ci mă îngrijorează dacă voi putea face du’aa’, deoarece dacă sunt ajutat să fac du’aa’, răspunsul va veni împreună cu aceasta.” Du’aa’ alungă necazul și îndepărtează îngrijorarea.
Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu există niciun musulman care să spună un du’aa’ în care nu există păcat sau ruperea legăturilor de rudenie fără ca Allah să-i ofere unul dintre cele trei lucruri: fie îi va grăbi răspunsul la rugăciune, fie i-o va păstra pentru Viața de Apoi, fie va îndepărta de la el un rău echivalent.” Ei au spus: Atunci vom face multe du’aa’! El a spus: „Allah poate oferi mai mult decât atât.” Relatat de Ahmad (10794), clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Targheeb (1633). Cel care face du’aa’ se află întotdeauna într-o stare bună, indiferent cât de multe du’aa’ face, căci Allah este mai măreț în bunătate, binecuvântare și har.
3 – Adorarea, în special rugăciunea
Trebuie să acorzi atenție actelor de adorare, deoarece ele reînvie inima și îl trezesc pe cel neglijent și se numără printre cei mai importanți factori ai statorniciei și cel mai bun ajutor în atingerea obiectivelor, după ajutorul lui Allah, Preaînaltul.
Cel mai măreț act de adorare este rugăciunea, deoarece este temelia principală a credinței după shahaadatayn și temelia Islamului. Inima nu are viață fără rugăciune. Ea aduce ușurare de toate grijile și greutățile. De aceea Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) îi spunea lui Bilaal: „Să găsim odihnă în ea (rugăciune), o, Bilaal.” Saheeh Abi Dawood (4985). Așadar roagă-te, concentrează-te cu umilință deplină, meditează, plângi și eliberează-te de grijile și stresul acestei lumi.
4 – Citirea Sfântului Qur’aan
Citește regulat Sfântul Qur’aan, rezervă-ți o parte pe care să o citești în fiecare zi și nu-l neglija. De asemenea, ar trebui să ai un Tafseer (comentariu) scurt care să te ajute să înțelegi și să meditezi asupra sensurilor versetelor, precum Tafseer al-Sa’di sau Aysar al-Tafaaseer de Shaykh Abu Bakr al-Jazaa’iri.
Nu există nimic mai măreț decât cuvintele lui Allah și nu există nicio îndemnare mai elocventă decât îndemnarea lui Allah. Nu există nicio carte care să ofere călăuzire sau ușurare de îngrijorare asemenea Qur’aanului.
5 – Adhkaar și du’aa’s
Recită întotdeauna adhkaar relatate de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) în diferite momente și cu diferite ocazii, precum adhkaar de dimineață și seară, înainte de culcare și la trezire, când mănânci și bei, când ieși din casă și când intri și în toate situațiile. Fii sigură de importanța înțelegerii sensurilor lor. Printre cărțile utile pe acest subiect se află: al-Futoohaat al-Rabbaaniyyah bi Sharh al-Adhkaar al-Nawawiyyah de Ibn ‘Allaan. Aceasta este o carte valoroasă din care poți învăța sensurile adkhaar, astfel încât inimile să fie reînviorate și să devină legate de Cunoscătorul celor nevăzute.
6 – Ascultarea prelegerilor și khutbah-urilor utile
Continuă să asculți prelegeri și khutbah-uri utile, deoarece ai mereu nevoie de cineva care să-ți amintească, să te călăuzească și să te sfătuiască. Din prelegeri și altele asemenea poți învăța multe despre hotărârile Islamului și despre cum să te comporți în perioade de criză.
7 – Este esențial să citești și să înveți.
Este esențial să înveți, să citești și să te educi în chestiuni islamice, deoarece „celui căruia Allah îi voiește binele îi dă înțelegerea Islamului”, după cum au relatat al-Bukhaari și Muslim. Prin urmare, este esențial să cunoști și să înțelegi hotărârile Islamului. În multe cazuri în care lucrurile par dificile și complicate, dacă o persoană ar învăța hotărârile sau i-ar întreba pe savanți, le-ar găsi ușoare și necomplicate. Poate exista o concesie de care nu este conștientă sau poate exista o alternativă în sharee’ah care să-i ușureze situația. Printre cărțile utile pe care te sfătuim să le citești se află Fiqh al-Sunnah de Shaykh Sayyid al-Saabiq [aceasta este disponibilă în traducere engleză sub titlul Fiqh us-Sunnah, publicată în 5 volume de American Trust Publications, Plainfield, IN]; al-Mulakhkhas al-Fiqhi de Shaykh Saalih al-Fawzaan; ‘Awdat al-Hijaab de Shaykh Muhammad ibn Ismaa’eel. De asemenea, poți învăța de pe site-uri islamice utile.
Ar trebui, de asemenea, să citești istoria modernă, în special istoria propriei țări și modul în care Islamul a fost combătut, precum și uneltirile lor, deoarece, dacă musulmanul înțelege acest lucru, va fi inspirat să înfrunte provocarea și să adere și mai mult la Islam.
8 – În ceea ce privește căsătoria
Ea este fără îndoială foarte importantă și va aduce multe beneficii în cazul tău, precum:
(a) Stabilitate psihologică, pace sufletească și liniște.
(b) Cu voia lui Allah, va fi un mijloc de reducere a presiunilor sociale și familiale asupra ta, deoarece te vei putea muta într-o locuință nouă, departe de familia și vecinii tăi și de societatea care îți impune multe restricții pe care nu le poți depăși.
(c) Vei putea crește urmași drepți într-o atmosferă de castitate, încredere, modestie și aderare la această religie, educația de care, din nefericire, mulți dintre noi nu am avut parte.
O persoană poate face pentru copiii săi ceea ce și-ar fi dorit ca părinții săi să fi făcut pentru ea. Creșterea unor urmași drepți este unul dintre cele mai importante beneficii ale căsătoriei. Ummah te așteaptă pe tine și pe alții asemenea ție, care iubesc această religie și vor să adere la ea. Ea așteaptă de la tine urmași drepți și credincioși, prin care Allah va aduce folos ummei și o va schimba în bine.
Există multe alte beneficii pe care le vei dobândi prin căsătorie, de aceea subliniem importanța acestei chestiuni. Având în vedere circumstanțele de care suferi, sfatul pe care ți-l oferim este: dacă vine la tine cineva de al cărui devotament religios și caracter ești mulțumită, nu ezita să accepți, iar dacă nu există o asemenea persoană, atunci mulțumește-te cu unul „parțial devotat”, deoarece, dacă nu putem găsi ceea ce este perfect, trebuie să ne mulțumim cu ceea ce este mai bun dintre cele disponibile, chiar dacă nu este perfect. Acest sfat este doar pentru tine, pe baza situației tale speciale.
Nu vrem să spunem prin aceasta că trebuie să te mulțumești cu un răufăcător sau cu cineva care consumă alcool, nicidecum. Ceea ce vrem să spunem este o persoană dreaptă în general, care se roagă regulat și iubește Islamul în general, care are un caracter bun și este cavalerească, care simte gelozie protectoare în privința onoarei, chiar dacă are și alte defecte.
L-ai putea încuraja să se îmbunătățească prin personalitatea ta, puterea ta de convingere și înțelepciunea ta în relația cu el, după ce Allah te va călăuzi pe tine și pe el.
Nu suntem de acord că accesarea site-urilor este ultima ta speranță; dimpotrivă, speranța nu încetează niciodată. Musulmanul are întotdeauna speranță și așteaptă binele de la Domnul său și gândește pozitiv despre Domnul său, Care spune în hadeeth qudsi: „Eu sunt așa cum crede robul Meu că sunt.” Relatat de al-Bukhaari și Muslim.
9 – În ceea ce privește problema hijabului și faptul că nu îl poți purta
Repetăm că înțelegem amploarea războiului cu care te confrunți în țara ta din cauza hijabului și de aceea considerăm că, având în vedere circumstanțele tale speciale, nu există niciun motiv pentru care să nu adopți treptat purtarea hijabului. Ceea ce părinții și societatea ta nu acceptă astăzi, pot accepta treptat după o lună sau două ori după un an.
Trebuie să te îmbraci cât mai modest posibil și să te străduiești să-ți acoperi capul. Poartă haine largi, apoi, după ce oamenii se obișnuiesc cu felul tău modest de a te îmbrăca, poți face încă un pas înainte, până când vei purta hijab complet, așa cum Allah le-a poruncit femeilor credincioase și așa cum tu însăți dorești și ți-a plăcut să-l porți în țara celor două moschei sacre în timpul vizitei tale.
Dar nu te grăbi prea mult. Ia lucrurile încet și vei obține ceea ce dorești, in sha Allah.
Aceasta nu este calea cea mai bună pe care ar trebui să o urmeze musulmanul, dar este acceptabilă în cazuri de necesitate și în circumstanțele speciale în care te afli. A obține o parte dintr-un lucru este mai bine decât nimic, iar atingerea treptată a perfecțiunii este mai bună decât pierderea tuturor lucrurilor.
10 – În ceea ce privește rugăciunea
Rugăciunea este cel mai măreț dintre stâlpii Islamului după Shahaadatayn. Ea este legătura dintre om și Domnul său, așadar trebuie să-i acorzi multă atenție și este esențial să îndeplinești rugăciunile regulat, la timpul potrivit.
„Cu adevărat, As‑Salaah (rugăciunea) le este prescrisă credincioșilor la anumite ore”
[al-Nisa’ 4:10]
Nu considerăm că există vreo problemă în ceea ce privește Fajr și ‘Isha’ sau Maghrib vara, când timpul pentru Maghrib începe la o oră sau două după ce te întorci de la serviciu.
Pe baza acestui fapt, nu există nicio scuză pentru amânarea acestor rugăciuni dincolo de timpul potrivit, așadar străduiește-te să le îndeplinești la timpul stabilit pentru ele în sharee’ah.
Rămân Zuhr și ‘Asr și, de asemenea, Maghrib iarna.
Principiul de bază – așa cum s-a menționat mai sus – este să le îndeplinești pe fiecare la timpul potrivit, așadar caută un moment în care locul pentru wudoo’ să fie liber de bărbați. Dacă acest lucru nu este posibil, nu este nimic rău să intri în toaletă și să faci wudoo’ acolo, iar wudoo’ făcut acolo este valabil. În cele mai multe cazuri, podeaua acesteia – chiar dacă este udă – va fi taahir (pură), iar apa de pe ea va fi taahir, astfel încât nu este nimic rău să faci wudoo’ acolo.
Când se roagă, femeii i se cere să-și acopere întregul corp, cu excepția feței și a mâinilor. Dacă deocamdată nu poți purta astfel de haine, păstrează un hijab sau un alt veșmânt pentru rugăciune în biroul tău, pe care să-l poți purta la timpul rugăciunii.
Nu există un loc special în care rugăciunile trebuie să fie îndeplinite, ci ele pot fi oferite oriunde, astfel încât poți aștepta un moment în care ești singură în birou și apoi să te rogi.
Dacă este prea dificil și nu poți îndeplini fiecare rugăciune la timp, atunci sperăm că vei avea o concesie care îți permite să unești Zuhr și ‘Asr, astfel încât să amâni Zuhr până la timpul lui ‘Asr și să le rogi împreună, dar aceasta este condiționată de faptul să o faci înainte de încheierea timpului lui ‘Asr, adică cu jumătate de oră sau patruzeci și cinci de minute înainte de apus. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci ai o concesie care îți permite să te rogi până la apus, însă nu există nicio scuză pentru amânarea lui ‘Asr după apus.
În ceea ce privește Maghrib iarna, dacă poți să o îndeplinești la serviciu, atunci aceasta este ceea ce trebuie să faci, iar dacă nu este posibil, o poți amâna și o poți uni cu ‘Isha’ la timpul acesteia din urmă și te poți ruga pentru Maghrib și ‘Isha’ împreună când te întorci acasă.
Amintește-ți că, dacă faci aceasta, nu amâni rugăciunea dincolo de timpul ei potrivit, deoarece unirea dintre Zuhr și ‘Asr și dintre Maghrib și ‘Isha’ este permisă în cazuri de necesitate și pentru îndepărtarea greutății, indiferent dacă persoana călătorește sau nu, spre deosebire de scurtarea rugăciunilor, care nu este permisă decât în timpul călătoriei.
Dar trebuie să te străduiești să îndeplinești fiecare rugăciune la timpul potrivit, iar musulmanul ar trebui întotdeauna să poată găsi o cale. Un militar de rang înalt nu a putut cere permisiunea de a se ruga, de teamă să nu fie acuzat de fundamentalism sau terorism și să fie supravegheat, așa că obișnuia să ceară permisiunea de a merge la baie, unde făcea wudoo’, apoi mergea să se roage și se întorcea.
Nu considerăm că nu ești capabilă să găsești o cale și o oportunitate de a îndeplini fiecare rugăciune la timp. Dacă nu poți, atunci unește Zuhr și ‘Asr așa cum s-a descris mai sus.
În cele din urmă, îți atragem atenția asupra faptului că multe dintre problemele cu care te confrunți la serviciu, precum amânarea rugăciunilor și imposibilitatea de a purta hijab, se datorează faptului că lucrezi într-un loc în care te amesteci cu bărbați.
Munca unei femei într-un loc în care se amestecă cu bărbați, fără îndrumări shar’i, duce la multe consecințe negative, după cum îți este evident. De aceea, înțelepciunea Islamului impune că aceasta este haraam. Dacă te poți transfera într-un alt departament sau la un alt loc de muncă unde nu există bărbați, acest lucru îți va rezolva într-o mare măsură problemele de la serviciu sau poți alege să încetezi cu totul să lucrezi, cu excepția cazului în care te confrunți cu presiuni din partea familiei să continui să lucrezi, caz în care sperăm că ai o concesie care îți permite să continui, încercând în același timp să eviți lucrurile rele pe cât posibil.
În cele din urmă, vom fi bucuroși să păstrăm legătura cu tine și să-ți oferim sfaturi și vom fi și mai bucuroși să auzim că ai urmat aceste sfaturi și că ai făcut pași în direcția corectă.
Îi cerem lui Allah să te facă statornică, să te ajute să faci tot binele, să îndepărteze de la tine tot răul și să te binecuvânteze cu urmași drepți.
Iar Allah este sursa puterii și Călăuzitorul către calea dreaptă.
Iar Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.