Rugăciunea într-o clădire construită peste un cimitir

Dacă clădirea este separată și nu există morminte în locul în care sunt oferite rugăciunile, atunci rugăciunea este valabilă. Fie că se roagă la primul etaj, la al doilea etaj sau la al treilea etaj, nu este nimic greșit în aceasta, iar rugăciunea este valabilă. Dar dacă mormintele se află la același etaj, la primul etaj, iar ei se roagă la primul etaj, atunci rugăciunea lângă morminte sau între morminte nu este valabilă, deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Într-adevăr, cei care au fost înaintea voastră obișnuiau să ia mormintele profeților și oamenilor evlavioși ca locuri de adorare. Nu luați mormintele ca locuri de adorare, căci vă interzic să faceți aceasta.” Și a spus: „Allah să-i blesteme pe evrei și pe creștini; ei au luat mormintele profeților lor ca locuri de adorare.”

Dacă există morminte în jurul clădirii, atât timp cât terenul este complet lipsit de morminte și nu există morminte în el – adică terenul pe care a fost construită clădirea, însă există morminte în jurul ei, în fața ei, în spatele ei, la dreapta ei sau la stânga ei – acest lucru nu contează, dacă terenul însuși este liber de morminte și nu există morminte în el.

Dar dacă terenul făcea parte din cimitir și a fost ocupat prin forță, atunci rugăciunea acolo nu este valabilă și nu trebuie oferite rugăciuni în clădire, nici la primul etaj, nici la al doilea etaj, nici la al treilea etaj, deoarece face parte din cimitir, iar terenul a fost ocupat prin forță. Așadar, nu le este permis să rămână pe acel teren sau să se roage acolo; mai degrabă, clădirea trebuie îndepărtată din cimitir, deoarece aceasta este nedreptate și o încălcare împotriva cimitirului. Sfârșitul citatului.

Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz (Allah să aibă milă de el).

Fataawa Noor ‘ala ad-Darb (2/1143).