Rugăciunea cu tayammum este mai bună decât rugăciunea cu un wudoo’ anterior făcut cu apă atunci când cineva are nevoie urgentă să își facă nevoile
Întrebare
„Am intrat într-o zi în moschee și aveam apă în casă pentru a face wudoo’ pentru rugăciune, dar încă aveam wudoo’. Totuși, nevoia de a-mi face nevoile era urgentă și nu am putut găsi apă, iar mie teamă că voi pierde rugăciunea în congregație, așa că m-am alăturat rugăciunii."
Răspuns
În primul rând:
Este makrooh ca un credincios să înceapă rugăciunea în timp ce își reține nevoia de a defeca sau de a urina, deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a interzis acest lucru din cauza faptului că duce la lipsa concentrării și contemplării complete în rugăciune.
A se vedea răspunsul la întrebarea nr. 8603
În al doilea rând:
Dacă un credincios își reține nevoia de a urina sau de a defeca și nu poate găsi apă cu care să facă wudoo’, este mai bine să își facă nevoile, apoi să facă tayammum și să se roage.
Rugăciunea sa cu tayammum, având o prezență a minții și o concentrare adecvate, este mai bună decât rugăciunea după ce a făcut wudoo’ cu apă, dar fără o concentrare adecvată, deoarece inima și esența rugăciunii constau în concentrarea adecvată (khushoo‘), astfel că este esențial să o mențină.
Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: Ce este mai bine: să te rogi cu wudoo’ în timp ce îți reții nevoia de a-ți face nevoile sau să îți faci nevoile, apoi să faci tayammum din cauza lipsei apei?
El a răspuns:
Rugăciunea cu tayammum fără a-ți reține nevoia de a-ți face nevoile este mai bună decât rugăciunea cu wudoo’ în timp ce îți reții nevoia de a-ți face nevoile, deoarece rugăciunea în timp ce îți reții nevoia de a-ți face nevoile este makrooh și nu este permisă, iar în privința validității sale există două opinii. Însă rugăciunea cu tayammum este validă și nu există nimic makrooh în ea, conform consensului învățaților.
Citat încheiat din Majmoo‘ al-Fataawa, 21/473
Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus: Dacă cineva ar întreba: Un bărbat are wudoo’, dar își reține nevoia de a urina sau de a elimina gaze, însă dacă face acest lucru nu mai are apă cu care să facă wudoo’. Ar trebui să îi spunem să își facă nevoile și să facă tayammum pentru rugăciune sau ar trebui să îi spunem să se roage în timp ce își reține nevoia de a urina sau de a elimina gaze?
Răspunsul a fost:
Trebuie să îi spui să își facă nevoile și să facă tayammum; nu trebuie să se roage în timp ce își reține nevoia de a urina sau de a elimina gaze. Aceasta deoarece rugăciunea cu tayammum nu este makrooh, conform consensului învățaților, însă rugăciunea în timp ce își reține nevoia de a urina sau de a elimina gaze nu este permisă și este makrooh. Iar unii dintre învățați au considerat-o haraam și au spus: Rugăciunea în timp ce își reține nevoia de a urina sau de a elimina gaze nu este validă, deoarece Mesagerul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu există rugăciune în prezența mâncării sau în timp ce îți reții nevoia de a urina sau de a defeca.” Citat încheiat din ash-Sharh al-Mumti‘, 3/236
Așadar, rugăciunea pe care ai oferit-o este validă, in sha Allah, și nu trebuie să o repeți.
Iar Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.