Revelarea Coranului în șapte stiluri (ahruf, sing. harf)

În primul rând:

trebuie să știi, Allah să te binecuvânteze, că la început Coranul a fost revelat într-un singur stil, însă Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a continuat să-i ceară lui Jibreel până când acesta l-a învățat șapte stiluri, toate complete. Dovada pentru aceasta este hadeeth-ul lui Ibn ‘Abbaas, care a relatat că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Jibreel m-a învățat un stil și l-am repetat până când m-a învățat mai multe, iar eu am continuat să-i cer mai mult și el mi-a dat mai mult, până când, în cele din urmă, au fost șapte stiluri.”

(relatat de al-Bukhaari, 3047; Muslim, 819) 

În al doilea rând, ce se înțelege prin stiluri (ahruf, sing. harf)? 

Cea mai bună opinie a savanților cu privire la ceea ce se înțelege este că există șapte moduri de a recita Coranul, în care formularea poate fi diferită, dar sensul este același; dacă există un sens diferit, atunci acesta este sub forma unor variații pe aceeași temă, nu a unei opoziții și contradicții. 

În al treilea rând: 

Unii dintre savanți au spus că prin ahruf se înțelegeau dialectele arabilor, dar aceasta este o opinie îndepărtată de adevăr, din cauza hadeeth-ului lui ‘Umar ibn al-Khattaab, care a spus: „L-am auzit pe Hishaam ibn Hakeem recitând Soorat al-Furqaan într-un mod diferit de cel în care obișnuiam eu să o recit și de modul în care Mesagerul lui Allah m-a învățat să o recit.  Eram pe punctul de a mă certa cu el în timp ce se ruga, dar am așteptat până când și-a încheiat rugăciunea, apoi i-am legat veșmântul în jurul gâtului, l-am apucat de el și l-am dus la Mesagerul lui Allah și am spus: «O, Mesager al lui Allah, l-am auzit pe acest om recitând Soorat-al-Furqaan într-un mod diferit de cel în care m-ai învățat-o.» Mesagerul lui Allah i-a spus: «Recit-o», iar el a recitat-o așa cum îl auzisem recitând-o. Mesagerul lui Allah a spus: «A fost revelată astfel.» Apoi mi-a spus: «Recit-o», așa că am recitat-o, iar el a spus: «A fost revelată astfel.» Acest Coran a fost revelat în șapte moduri diferite, așadar recitați-l în modul care vă este cel mai ușor.»”

(Relatat de al-Bukhaari, 2287; Muslim, 818) 

Se știe că Hishaam era Asadi Qurashi (adică din clanul Bani Asad din Quraysh), iar ‘Umar era ‘Adawi Qurashi (adică din clanul Bani ‘Adiyy din Quraysh). Amândoi erau din Quraysh, iar Quraysh avea un singur dialect. Dacă diferența dintre ahruf (stiluri) ar fi fost o diferență între dialecte, de ce ar fi fost diferiți doi oameni din Quraysh? 

Savanții au menționat aproape patruzeci de opinii diferite cu privire la această chestiune! Poate că cea mai corectă este cea pe care am menționat-o mai sus. Și Allah știe cel mai bine. 

În al patrulea rând: 

Pare că cele șapte stiluri au fost revelate cu formulări diferite, după cum indică hadeeth-ul lui ‘Umar, deoarece obiecția lui ‘Umar privea stilul, nu sensul. Diferențele dintre aceste stiluri nu constituie o chestiune de contradicție și opoziție, ci sunt sinonime, după cum a spus Ibn Mas’ood: „Este asemenea unuia dintre voi care spune halumma, aqbil sau ta’aal (toate sunt moduri diferite de a spune «Vino aici»).” 

În al cincilea rând: 

În ceea ce privește cele șapte recitări (al-qiraa’aat al-saba’), acest număr nu se bazează pe Coran și Sunnah, ci este ijtihad-ul lui Ibn Mujaahid (Allah să aibă milă de el). Oamenii au crezut că al-ahruf al-saba’ (cele șapte stiluri) erau al-qiraa’aat al-saba’ (cele șapte recitări), deoarece se întâmpla ca numărul lor să fie același. Dar acest număr poate să fi apărut întâmplător sau poate că Ibn Mujaahid l-a ales în mod deliberat pentru a corespunde celor relatate despre numărul stilurilor (ahruf), care era șapte. Unii oameni au crezut că stilurile (ahruf) erau recitările, însă aceasta este o greșeală. Nicio asemenea afirmație nu este cunoscută printre savanți. Cele șapte recitări reprezintă unul dintre cele șapte stiluri, iar acesta este stilul pe care ‘Uthmaan l-a ales pentru toți musulmanii.  

În al șaselea rând: 

Când ‘Uthmaan a făcut copii ale Coranului, a procedat conform unui singur stil (harf), însă a omis punctele și semnele vocalice, astfel încât și alte stiluri să poată fi incluse.  Astfel, Mus-haf-ul copiat în timpul său putea fi citit conform altor stiluri, iar stilurile care erau incluse în Mus-haf-ul lui ‘Uthmaan au rămas în uz, în timp ce stilurile care nu puteau fi incluse au ieșit din uz. Oamenii începuseră să se critice unii pe alții pentru că recitau diferit, așa că ‘Uthmaan i-a unit oferindu-le un singur stil al Coranului. 

În al șaptelea rând: 

Afirmația ta potrivit căreia diferitele recitări ale lui Mujaahid însemnau cele șapte stiluri (ahruf) nu este corectă, după cum a spus Shaykh al-Islam ibn Taymiyyah. (Majmoo’ah al-Fatawa, vol. 13, p. 210) 

În al optulea rând: 

Cei șapte cititori sau recitatori au fost: 

1-Naafi’ al-Madani

2-Ibn Katheer al-Makki

3-‘Aasim al-Kufi

4-Hamzah al-Zayaat al-Kufi

5-Al-Kisaa’i al-Kufi

6-Abu ‘Amr ibn al-‘Ala’ al-Basri

7-‘Abd-Allah ibn ‘Aamir al-Shaami

Cei care au cel mai puternic isnad în recitare sunt Naafi’ și ‘Aasim. 

Cei mai elocvenți sunt Abu ‘Amr și al-Kisaa’i. 

Warsh și Qaaloon au relatat de la Naafi’.

Hafs și Shu’bah au relatat de la ‘Aasim. 

Și Allah știe cel mai bine.