Reconcilierea dintre interzicerea transformării vinului în oțet și hadithul „Ce condiment bun este oțetul”
Întrebare
„Într-un hadith al Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) se spune: „Ce condiment bun este oțetul.” Dar în hadithul lui Anas (fie ca Allah să fie mulțumit de el) există povestea orfanilor care au moștenit vin, iar Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa}) nu le-a permis să-l transforme în oțet, iar ‘Umar (fie ca Allah să fie mulțumit de el) a interzis aceasta atât timp cât nu se transformase singur în oțet și le-a poruncit să cumpere oțet de la ne-musulmani dacă se știa că aceștia nu intenționaseră să-l transforme în oțet – după cum a menționat Shaykh al-Islam în Majmoo‘ al-Fataawa. Și nu este permis să se adauge altceva pentru a-l transforma în oțet și este binecunoscut că originea oțetului este vinul. Dacă așa stau lucrurile, atunci s-ar părea că situația este următoarea: 1. nu este permis să-l transformăm în oțet, deoarece nu poate fi oțet până când nu a fost vin 2. nu este permis să-l cumpărăm nici măcar de la ne-musulmani, deoarece aceștia intenționează de la început să-l transforme în oțet și nu-l pot lăsa să se transforme singur în oțet, deoarece aceasta durează mult timp, iar vinul este mai scump decât oțetul 3. am auzit undeva despre o altă metodă, și anume că se adaugă o substanță acidă înainte ca acesta să devină vin. Așadar, cum putem reconcilia interzicerea transformării vinului în oțet cu hadithul „Ce condiment bun este oțetul”?"
Răspuns
A fost relatat de Muslim în Saheeh-ul său (2051), precum și de at-Tirmidhi (1840) și Ibn Maajah (3316), de la ‘Aa’ishah (fie ca Allah să fie mulțumit de ea), că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Ce condiment bun este oțetul.”
Al-Kh attaabi a spus în comentariul său la hadith: Ceea ce indică aceste cuvinte este moderația în alimentație și abținerea de la excesul de mâncare. Este ca și cum ar fi spus: Folosiți drept condimente oțetul și lucruri asemănătoare, care sunt ieftine și nu sunt greu de obținut, și nu depuneți prea mult efort pentru a căuta mâncăruri rafinate, deoarece satisfacerea dorințelor strică angajamentul religios al unei persoane și îmbolnăvește trupul.
Sfârșitul citatului din Ma‘aalim as-Sunan (4/254)
Oțetul poate fi făcut din lucruri diferite de vin. În al-Insaaf de al-Mirdaawi (1/320) se spune: Oțetul permis se face adăugând oțet la struguri sau la suc înainte ca acestea să fermenteze, astfel încât să nu fermenteze. Aceasta a fost afirmată de mai mulți cărturari. Sfârșitul citatului.
În Mataalib Ooli an-Nuha (1/230) se spune: Oțetul permis se face adăugând oțet la struguri sau la suc înainte ca acestea să fermenteze, înainte să fi trecut trei zile și trei nopți, astfel încât să nu fermenteze. Aceasta a fost relatată de mai mulți cărturari de la Ahmad. Sfârșitul citatului.
Cărturarii au afirmat că oțetul menționat în hadithul citat mai sus este cel care nu provine din vin. În Tuhfat al-Ahwadhi (4/399) se spune: În ceea ce privește hadithul „Ce condiment bun este oțetul”, ceea ce se intenționează prin oțet aici este oțetul care nu este produs din vin, pentru a reconcilia hadithurile. Sfârșitul citatului.
Dacă oțetul a fost fabricat din altceva decât vin, acesta este permis și nu există nicio diferență de opinie între cărturari cu privire la aceasta. Aceasta este ceea ce au afirmat cărturarii Comitetului Permanent când au spus: Dacă oțetul nu a fost inițial vin, atunci nu există nicio dispută că este permis, deoarece orice suc care devine acid se numește oțet (khall),
Sfârșitul citatului din Fataawa al-Lajnah ad-Daa’imah (fatwa nr. 3429)
Dacă vinul se transformă singur în oțet, atunci devine pur și permis.
În al-Insaaf de al-Mirdaawi (1/319) se spune: Opinia corectă este că, dacă vinul se transformă singur în oțet, devine complet pur. Aceasta a fost afirmată (de cărturari) și este opinia majorității; mulți dintre ei erau siguri de aceasta. Sfârșitul citatului.
În ceea ce privește tratarea vinului astfel încât să devină oțet, între cărturari a existat o dispută cu privire la aceasta. Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah s-a referit la această dispută când a spus:
În ceea ce privește transformarea vinului în oțet, există o diferență de opinie cu privire la aceasta. S-a spus că este permis să transformi vinul în oțet, după cum a fost relatat de la Abu Haneefah; s-a spus că nu este permis, dar dacă este transformat în oțet, devine pur, după cum a fost relatat de la Maalik; și s-a spus că este permis să-l muți de la soare la umbră și să-i îndepărtezi capacul și așa mai departe, fără să adaugi nimic la el, aceasta fiind opinia lui ash-Shaafa‘i și Ahmad; s-a spus că nu este permis în niciun caz, aceasta fiind opinia unora dintre companionii lui ash-Shaafa‘i și Ahmad, iar aceasta este opinia corectă, deoarece s-a dovedit prin hadithuri autentice că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a fost întrebat despre vinul care aparținea unor orfani și a poruncit să fie vărsat. I s-a spus: Ei sunt săraci. El a spus: „Allah îi va îmbogăți din harul Său.” Când a poruncit să fie vărsat și le-a interzis să-l transforme în oțet, era obligatoriu să i se dea ascultare în ceea ce privește poruncile și interdicțiile sale. Prin urmare, este obligatoriu să se verse vinul și să nu fie transformat în oțet. Aceasta s-a întâmplat în pofida faptului că erau orfani și în pofida faptului că vinul fusese dobândit înainte de introducerea interdicției vinului, astfel încât ei nu păcătuiau.
Sfârșitul citatului din Majmoo‘ al-Fataawa (21/483)
Pe baza celor de mai sus, nu este permis să transformăm vinul în oțet, din cauza dovezilor în acest sens din hadithurile autentice.
Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a preferat opinia potrivit căreia, dacă vinul aparținând celor care cred că este permis, precum ahl adh-dhimmah, s-a transformat în oțet sau a fost transformat în oțet de un musulman care crede că este permis să facă aceasta, atunci, în acest caz, devine oțet și este permis să fie folosit.
El (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Opinia binecunoscută este că, dacă se transformă în oțet, nu devine pur, chiar dacă efectul său intoxicant a dispărut, deoarece dispariția efectului intoxicant a fost provocată prin efectuarea unui lucru interzis, astfel încât nu devine permis. Unii cărturari au spus că devine pur și, prin urmare, permis, chiar dacă acțiunea este interzisă. Ei au explicat aceasta observând că motivul pentru care este impur este efectul său intoxicant, iar efectul intoxicant a dispărut, astfel încât a devenit permis.
Alții au spus că, dacă a fost transformat în oțet de cineva care crede că alcoolul este permis, precum Oamenii Cărții – evreii și creștinii – atunci este permis și a devenit pur. Dacă a fost transformat în oțet de cineva pentru care alcoolul nu este permis, atunci este haraam și impur. Aceasta este opinia cea mai corectă. Pe baza acesteia, oțetul care provine de la evrei și creștini este halaal și pur, deoarece aceștia au făcut aceasta pe baza credinței lor că este permis.
Sfârșitul citatului din ash-Sharh al-Mumti‘ (1/433)
El a mai spus:
Dar dacă a fost transformat în oțet de cineva care crede că este permis să-l transforme în oțet, fie că este musulman sau nu, este permis?
Opinia corectă este că este permis, deoarece s-a transformat în oțet într-un mod permis, astfel încât este permis. Pe baza acesteia, oțetul importat din țări ne-musulmane este permis pentru musulmani, chiar dacă a fost transformat în oțet prin acțiunea oamenilor, deoarece a fost transformat în oțet prin acțiunea unui om care crede că aceasta este permis.
Sfârșitul citatului din ash-Sharh al-Mumti‘ (10/182)
Iar Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.