Realitatea a ceea ce este numit „umm as-subyaan” sau „al-qareenah” și măsura în care oferirea unei jertfe este benefică pentru îndepărtarea răului de la făt

În primul rând:

În ceea ce privește ceea ce este numit „umm as-subyaan” sau „qareenah”, prin care oamenii înțeleg un însoțitor dintre djinni, care dobândește putere asupra femeii însărcinate și o face să avorteze, aceasta este una dintre miturile și fabulele oamenilor de rând și nu există în realitate. Totuși, un avort poate fi cauzat de sihr (vrăjitorie), pe care Allah hotărăște să îl facă să se întâmple. Dacă se aruncă o vrajă asupra femeii și a fătului ei după ce acesta s-a format, sau doar asupra fătului, ori se aruncă asupra unei femei pentru ca ea să nu aibă copii, iar Allah hotărăște ca acest lucru să se întâmple, atunci ea poate avea un efect asupra fătului, fie după ce acesta s-a format, fie astfel încât să nu se formeze complet și să nu se nască.

Acest lucru a fost discutat în detaliu în răspunsul la întrebarea nr. 149291

În ceea ce privește ceea ce este numit „umm as-subyaan” sau „qareenah”, care este un însoțitor dintre djinni, nu există nicio bază pentru aceasta.

Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat:

Despre amulete și despre „umm as-subyaan” – poate că ea se referă la amulete împotriva lui „umm as-subyaan” – și afirmă că a citit o relatare lungă despre „umm as-subyaan”, care a fost transmisă de la Sulaymaan (pacea fie asupra lui), și speră ca shaykh-ul să ofere un sfat; au aceste lucruri vreun efect asupra oamenilor?

El a răspuns:

Toate aceste lucruri pe care oamenii le spun despre „umm as-subyaan” nu au nicio bază și nu trebuie să li se acorde nicio atenție. Mai degrabă, acestea sunt mituri ale oamenilor de rând, care au pretins că există o jinniyya care îi însoțește pe copiii de sex masculin. Nimic din toate acestea nu are vreo bază.

În mod similar, tot ceea ce îi atribuie lui Sulaymaan nu are nicio bază, nu trebuie să i se acorde nicio atenție și nu trebuie să se bazeze pe acel lucru. Fiecare om are cu el un înger și un diavol, după cum ne-a spus Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa). Fiecare om are un însoțitor dintre djinni, iar acest lucru nu este rezervat unora și nu altora. Oricine ascultă de Allah și urmează poruncile Sale, Allah îi va fi de ajuns împotriva răului diavolului său, după cum a spus Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), atunci când a fost întrebat: Și tu, o, Mesager al lui Allah, ai un diavol cu tine? El a spus: „Da, însă Allah m-a ajutat împotriva lui și el s-a convertit la Islam.” În ceea ce privește „umm as-subyaan”, nu există nicio bază pentru aceasta, iar această idee sau poveste nu are nicio relatare autentică.

Fataawa Noor ‘ala ad-Darb (înregistrarea 594)

În al doilea rând:

Dacă o femeie dorește să-și protejeze copilul din pântece sau după nașterea lui, atunci ea trebuie să recite ruqyah prescrisă în Islam pentru protecție și ca remediu; pentru a-l proteja înainte ca ceva rău să i se întâmple și ca remediu dacă se îmbolnăvește. Nu este permisă folosirea amuletelor sau talismanelor.

În restul răspunsului lui Shaykh Ibn Baaz (Allah să aibă milă de el), menționat mai sus, el a spus:

Nu este permisă folosirea acestor amulete, fie pentru un băiat, fie pentru o fată, fie pentru o persoană bolnavă. Mai degrabă, trebuie recitate asupra lui ruqyah-uri permise. Printre ruqyah-urile nepermise se numără cele ale căror înțelesuri sunt necunoscute și cele care conțin cuvinte ciudate. Însă efectuarea ruqyah prin recitarea Sfântului Coran sau a unor supplicații bune este prescrisă în Islam. Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să efectueze ruqyah pentru ummah a sa, iar Jibreel (pacea fie asupra lui) a efectuat ruqyah pentru el. Și el a spus: „Nu este nimic rău în ruqyah atât timp cât nu implică shirk (asocierea altora cu Allah).”

Recitarea poate fi făcută asupra unui băiat sau a unei fete în caz de boală; tatăl sau mama lui ori oricine altcineva poate recita asupra lui al-Faatihah, Aayat al-Kursiy, „Qul Huwa Allahu Ahad” [adică, Soorat al-Ikhlaas] și al-Mi‘wadhatayn (ultimele două sure ale Coranului), precum și alte sure, și se poate ruga pentru sănătatea lui. Sau acestea pot fi recitate asupra persoanei bolnave și se poate ruga pentru sănătatea ei. Ruqyah poate fi, de asemenea, efectuată pentru cel care a fost mușcat sau înțepat – după cum au făcut Sahaabah pentru cel care fusese mușcat sau înțepat, iar Allah l-a vindecat. Nu este nimic rău în toate acestea, iar ele sunt prescrise în Islam.

Însă dacă se recită asupra lui o ruqyah diavolească al cărei înțeles nu este cunoscut, sau se recită numele diavolilor ori supplicații necunoscute, acest lucru nu este permis. Același lucru se aplică amuletelor care sunt numite cu diferite nume; nu este permisă purtarea lor. Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a interzis purtarea amuletelor și a spus: „Allah să nu-i împlinească niciodată dorința celui care poartă o amuletă și Allah să nu-l protejeze niciodată de ceea ce se teme pe cel care poartă o scoică.”

Aceasta este o avertizare împotriva purtării amuletelor, talismanelor și a altor lucruri asemănătoare purtate de cei neștiutori, precum și împotriva firelor legate de persoana bolnavă și așa mai departe. Toate acestea sunt interzise.

Nu este permisă purtarea lor din cauza a ceea ce ei numesc „umm as-subyaan” sau a oricărui alt lucru; mai degrabă, trebuie căutată protecția în modul prescris de Allah, deoarece El ne-a prescris supplicații prin care cerem refugiu la El. Dacă o persoană se trezește și recită Aayat al-Kursiy după rugăciunea obligatorie de Fajr, și recită „Qul Huwa Allahu Ahad” [adică, Soorat al-Ikhlaas] și al-Mi‘wadhatayn (ultimele două sure ale Coranului) de trei ori, aceasta este una dintre modalitățile de a căuta refugiu la Allah prescrise în Islam. O altă modalitate de a căuta refugiu la Allah prescrisă în Islam este recitarea du‘aa’-ului „A’oodhu bi kalimat-illah il-taammati min sharri ma khalaqa (Caut refugiu în cuvintele perfecte ale lui Allah împotriva răului a ceea ce El a creat)” de trei ori, dimineața și seara.

Fataawa Noor ‘ala ad-Darb (înregistrarea 594).

În al treilea rând:

„Umm as-subyaan” este menționat într-o relatare care spune că recitarea adhaan-ului în urechea dreaptă a nou-născutului și a iqaamah-ului în urechea lui stângă îi va fi de folos, astfel încât să nu fie vătămat de „umm as-subyaan”. Însă această relatare este mawdoo‘ (inventată) și nu este saheeh (autentică). Prin urmare, nu este potrivit să fie citată ca dovadă pentru a demonstra existența a ceea ce este numit „umm as-subyaan” și nu există nimic în ea care să sugereze că este prescrisă recitarea adhaan-ului și a iqaamah-ului în urechile nou-născutului.

S-a relatat de la Talhah ibn ‘Ubaydullah că Husayn a spus: Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care are un copil și recită adhaan-ul în urechea lui dreaptă și iqaamah-ul în urechea lui stângă nu va fi vătămat de umm as-subyaan.”

Relatat de Abu Ya‘la în al-Musnad, 12/150

Shaykh al-Albaani a spus în as-Silsilah ad-Da‘eefah (321): Este inventată.

În al patrulea rând:

Odată ce devine clar că nu există nicio bază pentru ceea ce este numit „umm as-subyaan” și că aceasta este una dintre miturile oamenilor de rând, va deveni clar că nu este nevoie să se îndepărteze acest pericol imaginar prin oferirea unei jertfe sau în alt mod. Mai degrabă, el poate fi îndepărtat prin învățarea unei ‘aqeedah (credințe) autentice, ignorarea waswaas-ului și a lucrurilor imaginare, căutarea ajutorului lui Allah, Preaînaltul, și pomenirea Lui frecventă. Individul nu va găsi nicio protecție asemănătoare pomenirii lui Allah, Preaînaltul. După cum se spune în hadeeth-ul despre Yahya ibn Zakariyya (pacea fie asupra amândurora), referitor la poruncile pe care Allah i-a cerut să le transmită Copiilor lui Israel, el a spus: „Vă poruncesc să-L pomeniți pe Allah, căci asemănarea acestui lucru este asemenea unui om care pornește la drum cu dușmanul pe urmele lui până când, atunci când ajunge la o fortăreață puternică, se protejează de ei intrând în ea. La fel, o persoană nu se poate proteja de Shaytaan decât prin pomenirea lui Allah.” Relatat și clasificat drept saheeh de at-Tirmidhi (2863).

Mai mult, oferirea jertfei ‘aqeeqah în numele nou-născutului în cea de-a șaptea zi face parte din Sunnah și sperăm că acest lucru îi va fi benefic nou-născutului, astfel încât Domnul său, Preaînaltul, să-l protejeze de relele oamenilor și ale djinnilor și să hotărască pentru el mult bine ca urmare a acelei ‘aqeeqah. Însă acest lucru nu are nimic de-a face cu mitul lui „umm as-subyaan”, după cum s-a menționat mai sus.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la întrebarea nr. 12448

Și Allah știe cel mai bine.